Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Astăzi, între orele 20.30 și 21.30, va fi sărbătorită Ora Pământului, unul dintre cele mai importante evenimente de protecție a mediului la nivel mondial, care își propune să formeze conștiința colectivă cu privire la necesitatea de a lua măsuri împotriva schimbărilor climatice.

Oamenii din toată lumea sunt încurajați ca în această seară, timp de o oră, să mențină închise luminile din propria casă sau de la locul de muncă și să deconecteze echipamentele electronice, pentru a reduce, cel puțin, simbolic cantitatea de dioxid de carbon emisă în atmosferă, ca urmare a consumului de energie electrică.

Pentru a atrage atenția asupra necesității de a reducere impactul negativ al vieții moderne asupra mediului înconjurător, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice din România va participa anul acesta la campanie, anunțând că va stinge, între 20.30 și 21.30, toate luminile interioare și exterioare de la sediul instituției și că va deconecta echipamentele electronice aflate în stand–by.

Ora Pământului este organizată, din 2007, la nivel mondial de organizația World Wide Fund for Nature (WWF). În 2011 luminile s-au stins pentru o oră în 5.251 de orașe din 135 de țări de pe toate continentele și s-a estimat că 1,8 miliarde de oameni au participat la eveniment. Anul trecut s-a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de participanți, cu 7000 de orașe din 152 de țări.

Partajează asta:

PEISAJE DIN FACAENI

Partajează asta:

We are here because we wanted to be here.
We are here for our own reasons.
We need to think about this carefully,
because in our interactions with our world,
we think that we are here to help others,
we are here because of others.
We are here primarily because of us;
others are there to support our journey.
They help in our journey, our personal journey to freedom.
It is all about our personal journey to freedom.***

Suntem aici pentru că noi am vrut să fim aici,
suntem aici pentru motivele noastre proprii.
Este nevoie să ne gândim la aceasta cu atenţie,
deoarece în timp ce interacţionăm cu lumea
credem că suntem aici ca să-i ajutăm pe alţii.
Suntem aici în primul rând din cauza noastră;
ceilalţi sunt acolo pentru a sprijini călătoria noastră.
Ei ne ajută în călătoria noastră,
în călătoria noastră personală spre libertate.
Este vorba despre călătoria noastră personală spre libertate.

~ Sri Vasudeva

Partajează asta:

Suntem la granita dintre Franta si Elvetia, in apropiere de Geneva. Sub noi, la 100 de metri adancime, se afla Acceleratorul de particule, o masinarie complicata, de 27 de kilometri lungime, al carei scop este descoperirea tainelor Universului.

“Chiar sub noi se afla caverna in care e amplasat experimentul”, spune cercetatorul Bogdan Popovici. Mai multe porti speciale cu scanneri pentru retina, cartele de acces si chei, toate aceste sisteme utilizate simultan, sunt pe drumul spre liftul care te coboara in subteran in 45 de secunde.

Dr. Bogdan Popovici, de la Institutul pentru Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei, explicand cum functioneaza detectorul LHCb

Experimentul la care lucreaza dr. Bogdan Popovici se numeste LHCb, iar scopul lui este sa inteleaga mai bine antimateria, o forma de materie pe care o cunoastem de 80 de ani si care este folosita acum in toate spitalele lumii la tomografii, gratie experimentelor de la Geneva.

De descoperirea bosonului Higgs sau a “particulei lui Dumnezeu”, acel graunte mai mic decat un atom fara care oamenii, planetele si galaxiile n-ar fi putut exista, se ocupa alti romani. Dr. Sorina Popescu si dr. Calin Alexa sunt oameni de baza, iar ideile si munca lor au ajutat echipa sa se apropie mai repede de rezultat.

Echipa romaneasca a dr. Calin Alexa de la IFIN HH

Sa cauti acul in carul cu fan ar fi fost simplu. Sa cauti un ac in 20 de milioane de care e o buna metafora pentru ceea ce s-a intamplat cu bosonul. Cercetatorii au dedus, acum 50 de ani, ca el trebuie sa existe. Insa nu reuseau nicicum sa il vada si multi au inceput sa se intrebe daca e, totusi, real. Si Stephen Hawking, cunoscutul om de stiinta, a pariat 100 de dolari ca “particula lui Dumnezeu” nu va fi gasita. Confirmarea finala a descoperirii bosonului a venit saptamana trecuta.

Acceleratorul care a facut totul posibil e un fel de masina a timpului care vrea sa ne arate ce a fost cu 14 miliarde de ani in urma, la o milionime de secunda dupa Big Bang. Atunci s-ar fi nascut timpul, spatiul, energia si materia, moment de a carui descifrare se ocupa si echipa dr. Mihai Petrovici, cercetator care are aproape 20 de ani de cand colaboreaza la experimentele de la Geneva.

Dr. Mihai Petrovici impreuna cu partea romaneasca a experimentului ALICE (IFIN HH)

In tunelul de aici, se creau si 30 de milioane de Big Banguri pe secunda. Particulele alergau cu aproape 300.000 km/s, se izbeau unele de altele si se rupeau in bucati. Iar bucatile acestea sunt obiectul muncii diferitilor oameni de stiinta de la Geneva.

Constructia de sub pamant e impresionanta: miliarde de lamele, senzori si cabluri, circuite electronice speciale si magneti facuti pe comanda dupa schitele echipei harghitencei Marta Bajko. Acceleratorul are peste tot inovatii, tehnologii care nu mai exista in alta parte. Dr. Bajko se ocupa acum de upgrade-ul instalatiei, pregatind terenul pentru viitoare experimente, mai ambitioase, de la Geneva, care vor incepe in 2015.

Dr. Marta Bajko, in laboratorul in care creeaza magneti pentru un upgrade al Acceleratorului

Atunci cand se ciocnesc particulele in timpul experimentelor, senzorii inregistreaza cantitati enorme de date intr-o retea internationala de 10.000 de ori mai rapida decat Internetul. Daca s-ar scrie pe CD-uri toate fisierele adunate intr-un an aici, s-ar face un turn pana la Luna.

De toate datele se ingrijeste departamentul de IT, pe coridoarele caruia se vorbeste adesea romaneste. Tanara Dana Dorneanu are parte de cea mai mare onoare. Sta la biroul ocupat de inventatorul WWW-ul. La masa la care sta, astazi, ea, britanicul Tim Berners-Lee scria codul sursa de la primul browser, in 1989, dupa o idee pe care o avuse cu 10 ani in urma.

Ing. Dana Dorneanu lucreaza la biroul creatorului WWW-ului

Astazi, la CERN, Organizatia Europeana pentru Cercetare Nucleara, care gazduieste Acceleratorul de particule, in jur de 60 de romani isi fac simtita prezenta printre cei 10.000 de oameni de stiinta din intreaga lume. Unii lucreaza prin institutele de cercetare din tara si fac naveta Bucuresti – Geneva, altii sunt trimisi de universitati sau de centre straine, iar cativa au venit pe cont propriu.

Fie ca lucreaza ca fizicieni, ca informaticieni sau ca ingineri, pun mana pe tehnologie de ultima ora, iar munca lor are puterea sa schimbe viitorul. Cand au ajuns aici, multi mi-au spus ca i-a socat simplitatea.

Daca in tunelul in care e acceleratorul, totul e science-fiction, la suprafata vezi cladiri albe de beton, birouri fara pretentii si masini modeste. Cei de la Holywood, care doreau sa filmeze la suprafata scene din “Ingeri si Demoni”, in care era vorba de Accelerator, au venit, au vazut si au plecat repede. Cladirile erau prea prafuite pentru gusturile lor.

Articolul este primul dintr-o serie despre contributia romanilor la Acceleratorul de particule de la Geneva si descoperirea bosonului Higgs.