Peştera Tăuşoare, descoperită în 1955 de învăţătorul Leon Bârte, are cea mai mare lungime a galeriilor din Carpaţii Orientali. Într-o sală aflată la peste 4 kilometri şi jumătate distanţă de intrarea în peşteră se află o cascadă de 15 metri înălţime. În peşteră sunt 300 de metri de galerii active, străbătute de râuri subterane. Ea are statut de arie protejată din anul 2007 şi este totodată rezervaţie ştiinţifică datorită multitudinii elementelor cu ocurenţă rară în peşterile României sau cu caracter de unicat, care necesită măsuri de protecţie şi conservare deosebite.
În Peştera Tăuşoare se găsesc minerale de gips, numite anthodite sau flori de gips, aici aflându-se cea mai mare concentrare de formaţiuni de gips din peşterile ţării. A fost identificată prezenţa mineralului „Mirabilit”, unic în peşterile din România şi găsit doar în câteva peşteri din lume, dar şi a „Bilelor de Tăuşoare”, sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peşterile lumii.
Peştera Tăuşoare este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „urs de peşteră”.
Peştera Tăuşoare, care deţine recordul de lungime din Carpaţii Orientali şi care era închisă până acum publicului, va putea fi vizitată de turişti în schimbul unei taxe de 20 de lei.
Apreciază:
Apreciere Încarc...
La aproximativ 30 de kilometri de Cluj-Napoca, în comuna Aghireșu din județul Cluj, într-o zonă izolată, se află unul dintre cele mai frumoase lacuri din România. Unic prin culoarea albastru deschis a apei, lacul s-a format, alături de alte câteva, pe locul unei fost exploatări de nisipuri cuarțoase şi caolin.
Potrivit stiridecluj.ro, după închiderea minei, gropile excavate au fost inundate de izvoarele subterane, iar la suprafață s-a adunat apa de ploaie, care a sculptat şi terenul nisipos din jur. Apa a s-a colorat apoi în albastru deschis datorită reziduurilor de caolin, iar până prin anii ’90 lacul ar fi avut chiar pești. În 1995 balta a secat, în urma unor lucrări efectuate în zonă, însă ulterior apa s-a adunat din nou, iar pe maluri a apărut stufărișul. Astăzi lacul este împrejmuit cu pietre calcaroase şi păpuriș verde care completează imaginea idilică a locului.
Deşi este situată undeva la marginea comunei Aghireșu şi nu dispune de nicio amenajare, Laguna Albastră, aşa cum a fost denumită de localnici, atrage un număr mare de turiști, potrivit paginii oficiale a administrației locale. Lacul este accesibil cu mașina, de la Cluj, pe două rute: Cluj-Napoca – Baciu – Gârbău – Aghireș Fabrici sau Cluj-Napoca – Gilău – Căpuș – Gârbău – Aghireș Fabrici. De aici (Aghireș Fabrici este un sat al comunei Aghireșu), din centrul satului se face un drum pe lângă clădirea BRD, care înaintează peste calea ferată. Din această zonă trebuie menținut drumul drept pentru aproximativ 4 km până la dealurile de steril, de unde nu se mai poate merge cu mașina. Veţi găsi Laguna Albastră după 300-400 de metri de mers pe jos.
Reprezentanții administrației locale notează, pe pagina primăriei că „se impune o minimă amenajare” a lacurilor din zona fostei mine şi o exploatare din punct de vedere turistic. Potrivit financiarul.ro, locul nu a fost promovat până acum din cauza infrastructurii defectuoase, care îngreunează accesul către lacuri. Drumul care leagă comuna de locul fostei exploatări de caolin este plin de gropi şi şanţuri şi nu există niciun indicator care să îi îndrume pe turişti.
Apreciază:
Apreciere Încarc...
EARTH CHANGE MZ 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.