Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Partajează asta:

Vara este perioada perfecta pentru a scapa de cateva kilograme in plus, iar acest smoothie verde poate sa fie cel mai bun prieten al tau. Un pahar pe zi, undeva in prima parte a zilei, cel mai bine la gustarea de dimineata, face minuni!

Smoothie-ul verde care iti schimba viata este foarte satios, fiind capabil sa mobilizeze depozitele adipoase vechi, adica aripioarele si pernutele de pe burta, fese, coapse, partea superioara a bratelor. Exact locurile unde orice femeie normala are probleme.

Acest smoothie verde contine minerale, vitamine, ceva proteine si un complex de enzime plus antioxidanti care te intineresc. In plus, sustine stratul de colagen, da stralucire pielii, da viata parului si este excelent pentru a fi inclus in curele de slabire, dietele de detoxifiere, dar si in cadrul unui plan alimentar sanatos.

Poti sa-l bei in fiecare zi pe durata a doua luni sau pe o perioada dubla de timp daca alegi sa-l prepari o zi da, una ba.

Ingrediente

• o cana de apa plata
• 1 cana de struguri (pentru variatie, in locul lor poti sa pui prune sau mere)
• 1 portocala potrivita
• 1/2 de cana de pere (pentru variatie, poti sa o inlocuiesti cu pepene galben sau piersici)
• o banana mica
• 150 de grame de frunze de Kale (le poti inlocui cu aceeasi cantitate de frunze de spanac sau cu doua legaturi de stevie, ori o combinatie intre acestea).

Mod de preparare
Pune ingredientele in blender in ordinea enumerata. Taie banana si portocala in bucatele. La fel si fructele mai mari. Frunzele trebuie rupte in bucati. Omogenizeaza bine cu doua-trei impulsuri scurte, apoi lasa masinaria sa amestece totul foarte bine, pentru 30 de secunde.

Din ingrediente rezulta 3-4 pahare mari. Ceea ce ramane se poate pastra pentru 24 de ore, intr-un recipient inchis, in frigider. Poti adauga in acest smoothie verde fructe de padure, kiwi, ghimbir ras, suc de lime sau de lamaie.

Un pahar de smoothie verde contine 100 de calorii, 26 grame de fibre, 3 grame de zaharuri si 3 grame de proteine.

Partajează asta:

Se zice că în vechime primul apostol al lui Iisus Hristos a păşit pe aceste meleaguri pentru a propăvădui cuvântul Domnului. Şi tot aici, actul de naştere al poporului român a fost încrustat în piatra albă de Dobrogea. În această dimineaţă plecăm într-un periplu printr-o lume a rădăcinilor creştine ale poporului român în cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” – ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.

Creştinismul românilor a pornit prin anul 60, dintr-o peşteră din colţul sud-vestic al Dobrogei. Aici, în stânca Scythiei Minor, Sfântul Apostol Andrei – fratele Sfântului Apostol Petru – a trăit şi a sădit credinţa unui popor. Aici a bătut cu toiagul în piatra seacă ca să dea oamenilor izvorul tămăduitor. Şi aici a botezat primii creştini ortodocşi care n-aveau să-şi mai lepede credinţa niciodată.

Secole mai târziu, un reputat avocat constănţean, Jean Dinu din Adamclisi, mânat de visele care i se tot repetau, a pornit în căutarea locului de unde a pornit credinţa românilor. A găsit grota aproape acoperită de copacii care crescuseră parcă s-o păzească de distrugere. Înăuntru, patul de piatră pe care întâiul ucenic al Domnului şi-a găsit odihnă era încă intact.

Peştera din colţul Dobrogei a fost prima biserică a românilor şi ultimul popas al apostolului Andrei înainte de a pleca spre martiriu. Sfântul avea să fie torturat la Kiev, apoi la Patras, în vestul Greciei, unde a fost răstignit pentru credinţa sa, pe o cruce în formă de X.

La Bethleemul românesc este un pelerinaj continuu. Românii vin să se roage, să atingă pereţii peşterii unde a trăit un sfânt care l-a atins pe Iisus. În crăpăturile stâncii lasă acatiste, bănuţi, candele, apoi se reculeg în cel mai îndepărtat loc din peşteră, unde este aşezată o icoană de dimensiuni impresionante a Sfântului Andrei, donată de o familie de credincioşi. Sus, printr-o fantă, lumina soarelui pogoară asupra icoanei, ca un semn ceresc.

Alături de peştera-biserică se află bisericuţa, chiliile călugărilor şi mănăstirea cea nouă şi frumoasă, construită în anii 2000. Credincioşii ascultă slujbele preoţilor, iau apă de la izvor şi pleacă acasă împăcaţi.

Pacea de la Dervent

De la Peştera Sfântului Andrei, care ţine de comuna Ion Corvin, mergi 40 kilometri spre Dunăre şi găseşti altă mănăstire emblematică a Dobrogei: Derventul. Lăcaşul de cult se află aproape de Ostrov, pe malul Dunării, dincolo de care se văd Călăraşiul şi Silistra bulgărească.

Derventul este aşezat pe locul unui cimitir creştin, unde călugării întemeiaseră un schit. Mergând vestea despre minunile locului, aici a fost ridicată o mănăstire ale cărei daruri sunt crucile de leac, izvorul tămăduitor şi icoana făcătoare de Minuni a Maicii Domnului.

„Oază de linişte şi binecuvântare“ – aşa este descrisă Mănăstirea Dervent de cei care îi trec pragul. Şi adevărul este că te cuprinde o linişte nefirească atunci când ajungi în faţa monumentalei porţi a mănăstirii. Dincolo de ea, în curtea plină de flori din care se văd împrejurimile Ostrovului, ţi-ai putea petrece un timp cât o eternitate.

Spălarea picioarelor, obicei în Joia Mare

La Dervent vei vedea tradiţii religioase străvechi, aşa cum nu se mai păstrează nicăieri în eparhie. Imaginea care a făcut înconjurul lumii, cu papa Francis spălând picioarele unor mireni, este realitate la mănăstirea ortodoxă. În Joia Mare din Săptămâna Patimilor, stareţul de la Dervent spală picioarele a 12 vieţuitori din mănăstirea sa. El urmează astfel pilda de smerenie dată de Iisus Hristos apostolilor săi înainte de Cina cea de Taină, prin care se arată că nimeni nu este mai presus decât celălalt. „Doar cei puternici şi împăcaţi cu ei înşişi fac aşa ceva“, spun învăţaţii.

Dar despre minunile de la Dervent poţi afla multe chiar de pe site-ul mănăstirii, dervent.ro, care este ticsit de informaţii şi ilustraţii.

Hoinărind

Zona de sud-vest a Dobrogei este un colţ de rai pentru turişti, nu doar din punct de vedere religios. Lacul Bugeac, rezervaţia naturală Esechioi, lacul Oltina, vestigiile cetăţilor Oltina, Dunăreni şi Aliman sunt alte repere pentru escapade în extremitatea judeţului dintre Dunăre şi mare.

Istoric vorbind, zona este totuşi dominată de un edificiu unic în lume: Monumentul de la Adamclisi. La doar 15 kilometri de Ion Corvin se înalţă mândru Tropaeum Traiani, capodopera care aminteşte geneza poporului român, născut din încleştarea dacilor şi romanilor. Locul nu a fost ales întâmplător. Aici s-a dat cea mai sângeroasă bătălie din perioada războaielor daco-romane.

După victoria romanilor, o parte din soldaţi au rămas să colonizeze zona, formând cea mai mare aşezare civilă din Dobrogea. Adamclisi ajunsese la rangul de municipiu pe vremea împăraţilor romani din anii 200. Gloria acelor timpuri, vitejia dacilor şi supremaţia cuceritorilor romani au fost imortalizate în piatra sculptată din vârful căreia, atunci când este senin, se zăreşte Marea cea mare.

Coborând în linie dreaptă spre graniţa bulgară, ajungi la Dumbrăveni, un loc dăruit cu o pădure întinsă şi o mănăstire închinată Maicii Domnului. Tot la Dumbrăveni se află pădurea Canaraua Fetii, unde este săpat în stâncă un complex rupestru neştiut decât de localnici, asemănător celui de la Murfatlar.

Iar de la Dumbrăveni mai parcurgi 14 kilometri până la o curiozitate etnică a României. În sudul Dobrogei, aproape de Independenţa, se află singurul sat populat numai cu musulmani. Fântâna Mare – sau Başpunar, cum îi spun dobrogenii – este locuit de aproape 400 turci care îşi duc traiul tihnit, în locul unde i-au sortit strămoşii.