„Gelozia este dragonul care ucide dragostea, sub pretextul că o ţine în viaţă”.
Have-lock Ellis
Teama că nu vom avea niciodată parte de talentul, afecţiunea, iubirea sau bunurile materiale pe care ni le dorim, aduce de multe ori la suprafaţă această emoţie bine ascunsă.
Suntem invidioşi, atunci când credem că cineva are ceva ce ar trebui să avem şi noi.
Suntem geloşi când credem că nu vom avea niciodată ceea ce ne dorim în viaţă.
Suntem geloşi când ne judecăm pe noi înşine şi spunem că suntem incompleţi, arzând de dorinţa de a fi mai mult decât suntem.
Suntem geloşi când cei din jurul nostru par să aibă mai multe talente, daruri sau şanse decât noi.
Sentimentul că suntem mai prejos decât ceilalţi este punctul vulnerabil al persoanei geloase.
După mai multe momente în care am simţit că am fost nedreptăţiţi şi că am primit mai puţin decât alţii, nu ne mai putem reprima gelozia şi izbucnim într-un act de răzbunare.
Acest cocktail amar de gelozie, nesiguranţă şi mânie poate apărea sub forma indiferenţei, a criticii şi a răutăţii.
Gelozia îi împinge pe oamenii buni să facă lucruri îngrozitoare: taţii le rănesc pe mamele copiilor lor şi invers.
Amanţii trădaţi distrug bunuri sau inventează tot felul de capcane pentru cei care nu răspund la afecţiunea lor.
Certuri în familie, care ar putea fi îndreptate cu uşurinţă, rămân nerezolvate ani de zile.
Foştii angajaţi, cuprinşi de invidie, creează viruşi pe computer, cu scopul unic de a răni şi a le tulbura vieţile celor care, cred ei, au ceva ce lor le lipseşte.
Pingback: DRAGONUL CARE UCIDE DRAGOSTEA – HAVE-IOCK ELLIS | EARTH CHANGE MZ | radupopescublog