MASCA UNUI CUPLU

Vă este cunoscută imaginea „un ochi care plânge şi unul care râde”?

Cu siguranţă că legendele sau, simplu, sufletul v-au prezentat-o cândva.

Aşa arată şi masca unui cuplu care nu şi-a lucrat potenţialul.

Jumătatea netrezită plânge din cauza repetiţiilor care întârzie învăţarea, a neiertărilor, negărilor, fricilor, reprimării, iar cealaltă jumătate trăieşte plenitudinea lui UNUL pe care îl recunoaşte şi îl aduce în toate momentele de sincronicitate, iubire necondiţionată, dăruire.

Când rostogolim prea mult versul nostru întunecat, iar partenerul nostru răspunde tot din jumătatea lui netrezită, se conturează o expresie comună a cuplului care seamănă cu o mască de carnaval pictată foarte prost.

Ceva ce supără, contrariază, plictiseşte sau chiar otrăveşte interlocutorii. Duhneşte a prea multă beţie a simţurilor, ar putea spune un observator atent care se racordează la mirosul lor decriptând masca unui cuplu care îşi epuizează energiile în sexualitate sau miroase a acru; expresia comună e foarte iritată, ar putea spune acelaşi observator despre un cuplu în care cearta în jurul aceleiaşi teme, plictiseala şi dezgustul i-au acoperit pe cei doi parteneri.

Masca unui cuplu e formată din două jumătăţi care îşi alternează vocile zumzăite şi stridente până când lumina eliberează cuplul de mască, activând chipul hristic în frecvenţele întregirii, unimii, împreună suntem Unul.

Abandonaţi-vă vocile interioare şi veţi simţi emanaţia, dar şi masca unui cuplu.

Atunci când, într-un cuplu, la o replică arţăgoasă celălalt răspunde din acelaşi registru, adică nervos, jumătatea întunecată se dilată, micşorând spaţiul de expresie al părţii luminoase.

Când îl acceptam şi îl iertăm pe celălalt căutând soluţii constructive, partea însorită se măreşte, hrănind toate palierele unui cuplu.

EARTH CHANGE MZ – FACEBOOK