… Plăcerea este fiziologică,
fericirea este psihologică.
Fericirea e ceva mai bună, ceva mai rafinată, ceva mai nobilă… dar nu diferă prea mult de plăcere.
Se poate spune că plăcerea este un gen inferior de fericire și fericirea e un gen superior de plăcere – două fețe ale aceleiași monede.
Plăcerea e puțin mai primitivă, mai animalică; fericirea e puțin mai cultivată, puțin mai umană – dar este același joc jucat în lumea minții.
Nu ești atât de preocupat de senzațiile fiziologice, te preocupă mult mai mult senzațiile psihologice. Dar plăcerea și fericirea nu diferă fundamental.
… Bucuria este spirituală.
Ea este diferită, total diferită de plăcere sau fericire. Nu are nicio legătură cu exteriorul, cu celălalt; este un fenomen intern. Bucuria nu depinde de împrejurări; este a ta. Nu este o excitare produsă de lucruri; este o stare de pace, de tăcere – o stare meditativă. Este spirituală.
Dar Buddha nu a vorbit nici despre bucurie, pentru că există totuși un lucru care transcende bucuria. El îl numește extaz. Extazul e total. Nu e nici fiziologic, nici psihologic, nici spiritual. El nu cunoaște divizare, este indivizibil. Este total într-un sens și transcendental în alt sens. …
Extazul înseamnă că ai ajuns chiar în miezul ființei tale.
El aparține adâncimii esențiale a ființei tale, unde nici chiar eul nu mai există, unde numai tăcerea domnește; tu ai dispărut. În bucurie exiști puțintel, în extaz nu.
Eul s-a dizolvat; este o stare de neființă.
Buddha o numește nirvana.
Nirvana înseamnă că ai încetat să mai fii; ești doar o pustietate infinită, asemenea cerului. Iar în momentul în care ești acel infinit te umpli de stele, și începe o viață cu totul nouă. Renaști.
~ OSHO
”Bucuria – Fericirea care vine din interior”
Pingback: PLACEREA ESTE FIZIOLOGICA … FERICIREA ESTE PSIHOLOGICA … BUCURIA ESTE SPIRITUALA | radupopescublog