Partajează asta:

“Un om care se simtea vesnic împovarat de greutatile vietii i se plânse unui maestru spiritual vestit.
-Nu mai pot! Viata mi-e un chin!
Maestrul lua o mâna de cenusa si o lasa sa cada într-un pahar plin cu apa curata, buna de baut, pe care-l avea pe masa, spunând:
-Acestea sunt suferintele tale.
Toata apa se tulbura si se murdari.
Maestrul arunca apa, lua o alta mâna de cenusa la fel cu cea dinainte, i-o arata omului nostru, se apropie apoi de fereastra si o arunca în mare.
Cenusa se împrastie într-o clipa, iar marea ramase la fel ca înainte.
-Vezi?, îl lamuri înteleptul. În fiecare zi trebuie sa alegi între a fi un pahar de apa sau marea.”

(Bruno Ferrero)

EARTH CHANGE MZ – FACEBOOK

Partajează asta:

Spunem că vrem să fim fericiţi,
dar când găsim fericirea ne jucăm cu ea.
Când pierdem fericirea, o vrem înapoi.
Apoi zâmbim ca să nu vadă nimeni cât suntem de trişti.
Suntem trişti, dar vrem ca ceilalţi sa fie invidioşi pe viaţa noastră „minunată”.
Avem o viaţa „minunată”,
dar in interiorul nostru este un haos.
Afară e soare,
dar înăuntru furtună.
Cumva, ne pierdem între „înăuntru” şi „afară”.
Ceea ce suntem nu e ceea ce părem…

Vrem să fim iubiţi, dar ne e frică să iubim.
Spunem că vrem doar să ne distrăm,
dar adormim ţinându-ne în braţe.
Spunem NU ca să ni se spună DA.
Ignorăm ca să fim băgaţi în seamă.
Suntem indiferenţi,
dar de fapt căutăm să ni se acorde atenţie.

Aruncăm adevăruri în glumă ca să arătăm cât suntem de puternici. Spunem că vrem să fie simplu,
dar facem să fie complicat.
Strigăm în gura mare că nu ne pasă,
dar cu capul pe pernă gândurile nu ne lasă să dormim.
Spunem că dorim să fim liberi,
dar de fapt tânjim după sentimentul de a şti că „aparţinem” cuiva.

Ne dăm sinceri,
dar suntem cei mai proşti actori.
Ne credem unici,
dar suntem toţi la fel.

EARTH CHANGE MZ – FACEBOOK