Archive for 5 Ianuarie 2015

INTROVERTITII SI SPIRITUALITATEA   1 comment


De ce introvertitii au tendinta de a fi mai mult preocupati de aspectul spiritual al existentei in comparatie cu celelalte persoane?

Societatea este cea care ne dicteaza sa urmam anumite imagini proiectate de catre mass-media, asa ca apare intrebarea: de ce introvertitii au tendinta de a se revolta impotriva acestor steriotipuri?

Introvertitii au tendinta de a cauta in interiorul lor raspunsurile si evita nevoia de aprobare sociala. De multe ori, extrovertitii ii vor privi pe acestia ca fiind antisociali, blocati in mintea lor sau chiar singuratici. Dar, chiar si cu aceste etichete atribuite felului lor de a fi, introvertitii isi vor mentine aceeasi atitudine si vor privi cu dispret modul in care sunt priviti de ceilalti.

In cazul in care esti introvertit, atunci confortul complet il poti descoperi in singuratatea propriei tale persoane de cele mai multe ori. Te vei gasi de foarte multe ori cufundat in gandire profunda si in contemplare. Nevoia de a fi aprobabt de catre societatea in care traiesti este mult mai mica in comparatie cu nevoia extrovertitilor pentru ca iti dai seama ca toate raspunsurile apar din bogatia universului tau interior.

Cu toate ca iti face placere sa participi la evenimentele sociale, sa te bucuri pur si simplu de lumea din jurul tau, eviti sa fii in centrul atentiei cu orice pret. La un nivel metafizic, introveritii realizeaza ca toate fiintele de pe Pamant sunt conectate, iar acestia nu au simt nevoia de aprobare exterioara si atentia care este adesea cautata de extrovertiti.

Aproximativ 75% dintre oameni sunt extrovertiti, ceea ce face din introvertiti o minoritate, dar avantajul acestor persoane se afla in taria cu care aleg sa nu cedeze in fata presiunii sociale. Cu alte cuvinte, acestia nu se vor conforma.

Cu toate ca unii introvertiti sunt timizi, exista o mare diferenta intre timitidate si a fi introveritit. Timiditatea este o fateta a anxietatii sociale si a temerilor de respingere, in timp ce introversiunea este privita ca fiind abilitatea de a functiona in societate fara nevoia de o interactiune completa cu aceasta. De exemplu, in cazul in care un introvertit merge la o petrecere, acesta poate face conversatie cu cei din jurul lui, dar de cele mai multe ori alege sa nu o faca.

De asemenea, introvertii pot avea cateva dintre caracteristicile extrovertitilor. Foarte multi dintre acestia vor alege locul si momentul in care sa le exteriorizeze, precum asteparea la coada unui magazin alimentar. In aceasta situatie, conversatia este limitata si nu exista niciun angajament pe termen lung pentru a continua conversatia, permitandu-i introvertitului sa fie implicat in interactiunea sociala fara sa fie fortat sa o faca. In cateva minute, introvetiti isi regasesc iar linistea de a fi observatori tacuti.

In siguratatea propriei lor persoane, acestia isi gasesc timpul necesar pentru a reflecta profund asupra vietii. El  va avea un mic grup de prieteni apropiati in jurul carora se va simti confortabil sa fie el insusi.

Extrovertitii se vor simti inconfortabil atunci cand va exista o mica pauza in conversatie, in timp ce introvertitii inteleg ca, uneori, cuvintele nu trebuie rostite pentru a aprecia compania persoanei alaturi de care te afli. O imbratisare si un zambet vorbesc mai mult decat 1000 de cuvinte pentru un introvertit.

Adesea, introvertitii vor fi amuzati de extrovertiti si le vor observa obiceiurile comportamentale. De asemenea, un introvertit va avea tendinta sa se afle in exteriorul unui grup, mentinandu-si privirea asupra universului sau interior.

Acestia prefera sa vizioneze, sa asculte, sa respecte si sa nu vorbeasca mai mult decat este necesar. Cu toate acestea, atunci cand se afla in preajma persoanelor pe care le simt apropiat de sufletul lor, acestia vor discuta foarte deschis despre lucrurile care-i pasioneaza cu adevarat.

Foarte multe persoane din domeniul spiritualitatii si metafizicii sunt introvertiti. Acestia au tendinta de a-si folosi mai mult partea dreapta a creierului lor si de foarte multe ori au o fire artistica sau inclinata catre muzica. De asemenea, acestia pot fi poeti sau filosofi si pot vedea dincolo de iluzia societatii in care traiesc.

Introvertitii vor pune sub semnul intrebari “adevarul” pe care ni l-a spus societatea si spre deosebire de un om de stiinta, acestia nu au nevoie de date empirice pentru a-si mentine fermitatea propriilor lor convingeri.  Acestia vor folosi discenamantul intr-o masura mult mai mare in toate aspectele vietii lor, deoarece acestia pun in balanta convigerile exterioare si raspunsurile venite din interiorul lor destul de des.

De asemenea, introvertitii sunt persoane care dispun de o capacitate de empatie extraordinara. Sensibilitatea lor fata de modul in care se simt celelalte persoane, pare sa fie sporita, spre deosebire de cea a extrovertitilor, acestia din urma fiind mult mai preocupati de modul in care sunt perceputi de catre cei din jurul lor.

De cealalta parte, extrovertitii se pot afla, de asemenea, intr-o conexiune profunda cu latura lor spirituala, dar acestia o vor afisa mult deschis in comparatie cu introvertitii. Acestia abordeaza cu usurinta subietele spirituale si metafizice cu cei din jurul lor, in timp ce introvertitii vor alege cu mare bagare de seama persoana cu care isi vor impartasi cate ceva din lumea lor interioara profunda.

Anunțuri

DETERMINISM SI NEDETERMINISM ~ OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV   1 comment


DETERMINISM SI NEDETERMINISM

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

Determinismul se referă la ceea ce este concret.
Nedeterminismul priveşte domeniul sufletului şi al spiritului.

Într-o conferinţă v-am arătat că noi nu suntem pentru partea fatalistă a lucrurilor. Atunci, felul cum turcii şi vechi greci înţelegeau fatalismul nu este în întregime adevărat, ah, e drept, e drept, pentru creaturile foarte, foarte joase, toată viaţa este determinată, ele nu pot schimba nimic.
De exemplu, animalele şi oamenii obişnuiţi, dar plecând de la discipol şi Maeştri se pot shimba multe lucruri – nu esenţialul, nu structura, nu liniile importante, nu, aşa cum v-am spus. Atunci, dacă nu putem schimba în această încarnare totul, există posibilitatea de a schimba multe lucruri pentru următoarea.
Deci, în acelaşi timp fatalismul există sub o formă şi în acelaşi timp liberul arbitru sub o alta, şi suntem liberi. Cum să le potrivim?

Determiniştii şi nedeterminiştii n-au putut niciodată să se reconcilieze, să se înţeleagă, dând fiecare argumente, determiniştii spunând că totul este determninat,nu se poate scăpa în faţa cauzelor şi consecinţelor, iar nedeterminiştii spuneau că omul este liber, însă amândoi se înşelau, necunoscând mare lucru din ştiinţa iniţiatică.
Atunci, eu v-o spun acum, fiindcă cei doi se înşeală, vă voi da o explicaţie în care nu mă înşel,deoarece eu nu sunt nici determinist, nici nedeterminist.
Atunci ce sunt eu?
Nu ştiu.
Şi adevărul unde este?
Ah, când este vorba despre viaţa actuală care este deja determinată, fiindcă nu ne putem juca cu legile cosmice, totul este deja determinat dinainte. Dacă trebuia să schimbăm multe lucruri, acestea trebuiau făcute înainte de a ne reîncarna, dar odată ce ne-am format, suntem determinaţi, gravaţi şi iată cum este prezent determinismul.
Dar unde este nedeterminismul?
În domeniul psihic, spiritual,subtil, acolo unde nu suntem determinaţi absolut, acolo unde sunt posibilităţi care depind de noi.
Deci în acest domeniu al spiritului, al sufletului şi al spiritului, suntem nedeterminişti, adică putem schimbamulte lucruri, dar nu atât în această reîncarnare, cât mai mult în următoarea.
Deci pentru această reîncarnare, determinismul este complet, pentru următoatea, nedeterminismul este complet.
De aceea vă spuneam să lucraţi de acum cu aceste reguli, cu legile Învăţământului şi dacă nu vedeţi schimbările din cauza părţii deterministe, nu trebuie să vă înşelaţi, să vă descurajaţi, să vă amăgiţi cu iluzii, aveţi toate posibilităţile să schimbaţi totul, dar nu în această încarnare.
Este clar, precis, matematic.
Dar, de ce nu s-au explicat niciodată toate acestea?
Determiniştii nu erau iluminaţi, ei se aflau în planul fizic, eh, este adevărat; iar nedeterminiştii, care erau atât de adânciţi în spirit, neglijând pământul, corpul fizic, exagerau şi ei, se înşelau.
Nu suntem nici absolut liberi, nici absolut limitaţi.
Ne găsim între cele două situaţii.
Şi unde?
Cu cât ne apropiem de Dumnezeu, de spirit, cu atât suntem mai liberi şi atunci îi încuviinţăm pe nedeterminişti, iar cu cât coborâm în materie, cu atât suntem mai limitaţi, mai strâmtoraţi şi dăm dreptate determiniştilor.
Vedeţi acum cât este de clar, de formidabil,cum am reuşit să acordăm contrariile.
Da.
Şi aceasta este înţelepciunea, de a îmblânzi, de a acorda, dea armoniza toate contrariile pentru a forma o unitate, binele şi răul, iată, sunt o unitate undeva, dar unde?
Iată, de exemplu, un magnet, cu polul pozitiv şi negativ, dar există un loc unde aceşti poli sunt legaţi, nu există nici pozitiv, nici negativ. Dacă vă îndepărtaţi puţin de o parte, o milionime de milimetru, ah, totul devine pozitiv, iar dacă dirijaţi o milionime, o miliardime de milimetru invers,apare negativul.
Dar undeva ele una sunt, unite.
Sunt observate separat, contrare, luptându-se pentrua se sfâşia, dar aceasta este o aparenţă, undeva ele sunt împreună, unite.
Ah, nu suntem încă pregătiţi să înţelegem toate aceste lucruri, nu încă.
Iată tristeţea şi nefericirea, da.
Libertatea există undeva şi determinismul absolut, de asemenea, dar noi ne aflăm între ele, aici ne mişcăm.
Atunci, dacă vă îndreptaţi puţin către partea pozitivă, oh, începeţi să fiţi din ce în ce mai liberi, iar dacă veţi coborî prea mult, în materie şi vă transformaţi într-o piatră, oare piatra mai este liberă?
Ei bine, pietrele explică determinismul absolut.
Dar plantele?
Foarte puţin, dar ele sunt legate, de asemenea, ele sunt deterministe.
Apoi animalele şi oamenii sunt între… Iar mai sus, Îngerii,Arhanghelii şi Dumnezeu sunt libertatea.
Iar oamenii hoinăresc între determinişti şi nedeterminişti.
Atunci, cel care este inteligent şi înţelept ca o icoană, începe să se simtă mai liber, iar ceilalţi din jurul său sunt legaţi.
Iată cum trebuie înţeleasă problema, da şi cum există două feluri de oameni, uni care vă spun:

“Dar nu vedeţi, nu vedeţi în ce încurcătură sunt, sunt limitat!”.

Ei da, pentru el este adevărat,dar există un altul, de o parte, care se bucură şi respiră:

“Dar eu mă simt liber!”

Atunci?
Şi aşa se ciondănesc din vremuri imemoriale.
Oh, la, la, la, la, la.
Doi filozofi proşti.
Da.
Amândouă sunt adevărate, dar prosteşti, iată.
Dar cum se face că sunt adevărate şi în acelaşi timp…
Ei bine, prostia este un adevăr, de asemenea, boala este o realitate, dezordinea, la fel, suferinţele constituie o realitate,dar nu absolute, altele există în bucurie, în fericire.
Şi aceasta este o realitate.
Deci există două feluri de realităţi.
Infernul este o mare realitate, flagrantă, fiindcă există destui care mişcă înăuntru, pe cale de a se încălzi, de a arde şi alţii care se găsesc într-o stare de bucurie, într-o…
Deci trebuie să fim deschişi, largi şi înţelegători, totuşi.
Ah, nu, nu, nu, totdeauna suntem pentru una sau pentru cealaltă.
Dar eu sunt pentru amândouă, da.
Aceasta nu înseamnă că mi-ar place să mă găsesc în Infern pentru…, poate doar iarna, să mă încălzesc puţin, pentru că acolo este cald, e curios, niciodată nu există frig.
Dar oare ce mi-a spus Dante, povestind că existau şi locuri foarte îngheţate, da, dar în general este cald, foarte cald în oală, este formidabil acolo!
Şi ceea ce este minunat în Infern, aceasta n-aţi înţeles-o niciodată, este că acolo nu se moare, ci se suferă, se suferă veşnic.
Este formidabil lucrul acesta, nu l-aţi observat.
Iată iarăşi o necunoscută pentru oameni.
Atunci dacă vi se întâmplă să cădeţi în Infern pentru a arde, nu vă neliniştiţi, cel puţin veţi continua să trăiţi prin foc.
Este deja ceva care vă consolează, nu-i aşa, nu se doarme deloc.
Iată, deci, cum v-am explicat eu lucrurile, pentru mine este simplu, atât de evident, sunt uimit citind pe marii filozofi care nu au înţeles nimic.
Iar eu, un bebeluş, un şcolar prost, da, cum descopăr lucruri ca acestea?
Este adevărul absolut.
Deci acesta depinde de noi.
Şi mai este şi libertatea pe care Dumnezeu ne-a dat-o, dar nu este o libertate absolută, El ne-a dat-o pe măsura evoluţiei noastre, atât avem libertatea de a acţiona, dar în ciuda acestei libertăţi, eh, nu putem schimba tot din ceea ce este deja determinat, ne găsim într-un corp fizic, contorsionat, sau neplăcut, sau şubrezit şi de aici ne vin toate evenimentele neplăcute.
Ei bine, nimeni nu vă iubeşte, nu vă stimează, nu sunteţi aleasă MissUnivers, nu ştiţi unde să vă aşezaţi.
În timp ce altul bine aranjat, pus la cale şi simpatic, este ales sau aleasă şi astfel apar miliardele, călătoriile, mătăsurile şi catifelele. Deci este deja determinat, vedeţi.

Haideţi să schimbăm puţin toate acestea…

Deci, pentru a vă spune că anumite lucruri sunt deja determinate, dar în domeniul psihic, în cel spiritual există o anume libertate şi aceasta depinde de noi, pentru a ameliora şi schimba lucrurile, dar pentru această reîncarnare, puţin numai.
Acum, dacă m-aţi înţeles, veţi avea un mijloc de lucru formidabil, în loc de a vă întreba mereu,de a spune: “Dar eu mă aflu în Învăţământ, există metode de lucru, muncesc, sunt constant, tenace,dar nu văd nici o schimbare”.
Aici nu s-au înţeles bine lucrurile, vedeţi.
Dacă există schimbări mari,acestea nu se realizează în planul fizic, în această reîncarnare, pentru că celelalte lucruri se află încă aici şi împiedică aceasta, ele sunt cristalizate, dar voi formaţi alcătuiri într-o materie subtilă, invizibilă,care sunt la fel de reale şi care aşteaptă să prindă formă, corp, să se cristalizeze, să fie tangibile, dar nu în această reîncarnare.
Vedeţi, dar, cât de important este să vă aflaţi în Învăţământ şi de a lucra, chiar dacă nu există încă aparenţe tangibile, de a fi absolut convins că sunteţi pe cale să schimbaţi totul, totul, totul. dar aceasta nu se vede.
Iată această credinţă, acum, a avea această credinţă şi speranţă absolute, înseamnă deja cea mai mare comoară, bogăţie, pe care o puteţi primi şi pe care nu ştiţi s-o apreciaţi.
Trageţi mereu de această reîncarnare.
Ei bine, dacă ţineţi aşa de mult la aceasta, de ce aţi fost neştiutor în precedentele, voi vi le-aţi fabricat. Şi atunci…
Dacă ţineţi atât de mult la fericire, la frumuseţe şi splendoare, la inteligenţă, la uşurinţă, de ce n-aţi lucrat în alte reîncarnări, pentru ca reîncarnarea de astăzi să fie formidabilă, unică.
Deci, dacă veţi gândi ca înainte, în următoarea reîncarnare va fi la fel, poate şi mai rău. Vedeţi acum binecuvântarea de a cunoaşte aceste lucruri!
Atunci, aici, aveţi puteri şi libertăţi, posibilităţi, numai că trebuie bine înţelese.
Ah, dacă aţi şti măcar că ceea ce vă dau astăzi,constitue mari posibilităţi!
Atunci, dacă m-aţi înţeles, oh, nu vă veţi opri niciodată, nu vă veţi descuraja, nu vă veţi îndoi şi vor exista mereu schimbări, ameliorări fantastice pe care Îngerii şi Arhanghelii le vor vedea, dar nu în planul fizic…
Poate unii oameni, foarte puţini, senzitivii, clarvăzătorii, intuitivii le vor vedea şi ei,dar…

Altfel, veţi fi mereu decepţionat, descurajat, nefericit pentru că nu aţi înţeles acest mare adevăr al determinismului şi nedeterminismului, unde suntem liberi.

Atunci, dacă astăzi nu m-aţi înţeles, eu nu văd în viitorul vostru mari bucurii, încurajări, mari continuări, veţi renunţa la multe lucruri şi vă veţi întoarce din drum, demolând, din nou, viitorul vostru.
Dacă mă credeţi, cu atât mai bine pentru voi, pentru că eu cunosc aceste lucruri şi nu am îndoieli asupra lor, da.
Pentru că, mii de oameni înaintea mea le-au verificat, iar eu sunt pe cale de a verifica multe lucruri, la rândul meu, da.
Priviţi, este foarte important.
Dar v-am spus-o, aceasta depinde mult de voi, dacă sunteţi obosiţi, dacă n-aţi încălcat anumite legi, dacă n-aţi mâncat prea mult sau v-aţi certat, sau aţi fost prea senzuali, atunci creierul vostru, bine, bine odihnit, dispus, lucid, are speranţa de a capta, sesiza, aprofunda mai bine expunerile.
Dacă nu, nu veţi gândi prea mult la cele ce aveţi de învăţat, veţi încălca legi, nu veţi păstra măsura, iar creierul vă va fi mereu obosit, ocupat, suprasolicitat şi chiar cele mai minunate lucruri ce pot fi revelate pentru fericirea voastră, pentru eliberarea voastră, pentru sănătate, forţă, nu vor fi înţelese şi veţi fi nefericiţi în continuare toată viaţa.
Deci, nu trebuie să-i acuzaţi niciodată pe Iniţiaţi, pe ghizi, pe instruitori, pentru că nu ştiţi încă ce se află în ceea ce vă dau ei, sunt multe, multe, multe lucruri nedigerate încă, nici bine înţelese, nici bine practicate şi aşteptând, vă apucaţi să criticaţi.
Ei bine, ei v-au dat totul, da.
Dar acum trebuie să vă ocupaţi de inteligenţa voastră, de sufletul, de spiritul vostru,de intelectul şi creierul vostru pentru a le pregăti şi a nu face nebunii şi prostii, exagerări şi… izbucniri, pentru că atunci când veţi veni aici, toate forţele vă vor lăsa, consumate de alte entităţi şi atunci vei adormi şi nu vei înţelege mare lucru.
Eu vă explic bine, bine, bine, lucrurile, da.
Orice vi se va da,credeţi-mă, depinde de voi, sunt valori şi valori inestimabile şi uneori sunteţi ca şi găina care zgâria în gunoi, găsind un diamant şi apunând: “Oh, dacă ar fi fost un bob de mei, sau ceva asemănător…” şi ea îl aruncă. Ea ar fi putut să se hrănească toată viaţa cu acest diamant, dar ea este o găină, ce vreţi mai mult!
Există mulţi la fel, li se pot da bogăţii, perle, comori, diamante, rubine, dar ei spun:
“Oh, dacă ar fi fost altfel…”
şi iată, îl aruncăm.
Totul depinde de noi.
Vă urez să nu vă descurajaţi niciodată, să continuaţi să lucraţi şi cele două, determinismul şi nedeterminismul se vor atinge şi atunci veţi fi din ce în ce mai liberi, veţi merge către nedeterminism şi nu către determinism, unde toată lumea se aruncă din ce în ce mai mult şi se leagă, da.
Fără această lumină, ce vreţi, veţi coborî către… pământ…
Vă spuneam să luaţi cele două simboluri, pământul şi soarele, iar voi sunteţi undeva de o parte, cu cât vă veţi îndepărta de pământ, cu atât el nu vă va atrage şi veţi deveni mai uşori, fiindcă apropierea de pământ vă îngreunează, după legea lui Newton,iată adevărul.
Şi cu cât vă depărtaţi, pământul nu vă va mai simţi şi deveniţi uşori, până când ajungeţi într-un punct unde nu mai aveţi greutate, iată şi acolo veţi rămâne.

Şi când veţi continua să mergeţi către Dumnezeu…,
dintr-o dată dată veţi zbura către lumină, către soare, care vă atrage, aceeaşi legea lui Newton.
Deci depinde.
Dacă aţi depăşit această linie de demarcaţie, eh, vă proiectaţi către…,
din ce în ce veţi fi mai legaţi, limitaţi şi unde o fi greşeala?
N-aţi ştiut cum să lucraţi.
Vedeţi, este absolut,după legile matematicii, fizicii şi astronomiei.
Şi de ce nu s-au observat toate acestea?
Ce vă rămâne de făcut, ce ne rămâne de făcut?
Să ne apropiem din ce în ce mai mult.
De aceea privim soarele în fiecare dimineaţă, primăvara şi vara, eh, pentru a ieşi din această înlănţuire terestră şi atunci, vom deveni din ce în ce mai liberi, mai uşori.
Iar oamenii nu ştiu ceea ce facem, sărmanii, aici se află eliberarea, practica, lucrul cu soarele dimineaţa, este matematică!

Trebuie, deci, să ne apropiem de soare, din ce în ce mai mult, da.

Aceştia sunt adevăraţii discipoli
şi într-o frumoasă zi,
ah, ei vor naviga în lumină,
uşori, eliberaţi,
fără griji,
scăpaţi de toate.

OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV

EARTH CHANGE MZ – FACEBOOK

( sursa Anne Marie Annemarie – facebook )

PSALMII SI VINDECAREA   1 comment


S-a constatat ca citirea consecventa a unor texte biblice imbunatateste climatul psihic, facandu-l favorabil restabilirii sanatatii. Am auzit despre medici care si-au selectat un „repertoriu” de texte biblice, pe care le rostesc atat pentru spiritualizarea actului medical clasic, cat si ca terapie autonoma. De exemplu, stiu ca un medic foloseste sistematic Psalmul 22 (23) pentru echilibrare endocrina. Lectura Psalmilor se recomanda si in profilaxia degenerativa. Iata motive pentru care propunem sa se faca o corelatie intre Psalmi si vindecare
Un Psalm care a fost selectat pentru o trebuinta psiho-somatica va fi citit, cel putin in sapte zile la rand (sau 16, 21, 33 si 40), fie de catre terapeut (care cunoaste modul adecvat de citire sau de asociere cu practica sa medicala), fie de pacient sau de penitent insusi. Citirea lui se face intr-o stare de destindere, de liniste launtrica, cu uitare de sine, traind profund fiecare cuvant al Psalmului (si cu o lumanare aprinsa catre Sfanta Treime).
Din cei 150 de Psalmi, am ales 10 ca prioritari in improspatarea fortelor si refacerea sanatatii.
Pe acestia i-am impartit in patru categorii:
1. Psalmi care se citesc in caz de boala, poticnire, stres, depresie anagapica, dizarmonie;
2. Psalmii profilaxiei, sau pastratorii vietii;
3. Psalmii penitentei, sau ai purificarii;
4. Psalmii perfectiunii, pentru cei care, dupa insanatosire, cauta iluminarea.


I. Psalmii insanatosirii: 22 si 102
Psalmul 22 (in unele Biblii, este numerotat ca Psalmul 23) incepe cu versetul: „Domnul ma paste si nimic nu-mi va lipsi” („Domnul este pastorul meu”). Se citeste pentru orice fel de „poticnire” maladiva, psihica sau somatica.
Este un Psalm al insanatosirii dinspre spirit spre trup. Puterea lui consta nu doar in sugestie, ci in activarea arhetipului Tatalui protector si datator de viata. Tatal care biruieste „valea umbrei mortii” stimuland resursele vietii, neutralizand potrivnicii sau taietorii vietii. „Toiagul Tau si varga Ta, acestea m-au mangaiat…”: lovirea sortii este resimtita ca operatie psihica de intarire.
Psalmul acesta este construit in intregime pe arhetipul renasterii si pe simbolul salvarii: incepand cu salvarea fizica (hrana, apa), continuand cu cea energetica („… Sufletul meu l-a intors”) si terminand cu cea pontificala („ca sa locuiesc in casa Domnului…”). Efectul medical si atitudinea mentala imunogena decurg din identificarea cu realitatea Duhului.
Psalmul 102 (103) care incepe cu „Binecuvanteaza, suflete al meu, pe Domnul…”. Acesta contine sugestii puternice, care creeaza un bine mental conditia restabilirii sanatatii. Pacientul e intarit in redescoperirea legii revelate. Este prin excelenta un psalm al regenerarii, al intineririi.
II. Psalmii profilactici: 6 si 38
Psalmul 6, care incepe cu „Doamne, nu cu mania Ta sa ma mustri pe mine, nici cu urgia Ta sa ma certi…”. Este un Psalm care evidentiaza relatia intre pacat si boala. Eroarea, contrazicerea legii, pacatul, au ca urmare o imbolnavire somatica sau psihica. Boala psihica apare mai intai ca o ingustare a mintii, alteori ca o tulburare de personalitate, ca o scindare sau o dizarmonie. Psalmul 6 nu lasa pacatul sa se incuibeze pana ajunge boala, ci-l stopeaza.
Trebuie spus ca boala nu e o pedeapsa pentru pacat, ci o oprire de la pacat. Nu concepem un Dumnezeu pedepsitor. El a plantat in om, in fiecare celula a corpului omenesc, legea Sa. Cand legea este incalcata sau contrazisa, se manifesta durerea si boala nu intru pedeapsa, insa, ci intru restabilirea legii (boala nu este o pedeapsa, ci o repercusiune a „contrazicerii legilor Universului”).
Psalmul 38 (39) care incepe cu „Zis-am: Pazi-voi caile mele, ca sa nu pacatuiesc eu cu limba mea…” („Zis-am; Voi veghea asupra cailor mele…”). Este un Psalm care ne indeamna la luarea de cunostinta a conditiei noastre de trecatori, de pelerini pe acest pamant. Amintirea mortii nu naste tristete, ci o valorizare corecta a vietii. Este aici continut si mesajul din Ecleziast: Toate sunt zadarnice, numai poruncile lui Dumnezeu dau sens in acest univers…
In alt Psalm gasim o idee care ar parea socanta prin paradoxul ei: „minciuna sunt fiii oamenilor”, ca o trauma de trezire spre Duh, spre salvare spirituala.
III. Psalmii penitentei sau ai purificarii: 21, 31, 50, 141
Însanatosirea presupune doua etape: arderea negativitatii ancestrale sau achizitionate (karma!!!) si restabilirea comuniunii cu armonia divina (iertarea si iubirea).
Psalmul 21 (22), care incepe cu „Dumnezeul meu. Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai parasit?” („Dumnezeule, Dumnezeule! Pentru ce m-ai parasit…”) Ştim ca lisus, pe cruce, facea rugaciunea Sa, rostind chiar acest Psalm: „Eli, Eli! Lama sabahtani ?” (Mat. 27: 46). Nu-i vorba, deci, de o poticnire sau o deznadejde a Sa, ci de penitenta pentru neamul omenesc. lisus rosteste acest Psalm, caci in acel moment El ii implinesteprofetia; in acest Psalm se spune: „… Strapuns-au mainile mele si picioarele mele (…) si pentru camasa mea au aruncat sorti”. Penitenta Lui arde pacatul lumii. Citind acest Psalm, reactualizam penitenta lui Hristos insusi.
Psalmul 31 (32). „Fericiti carora s-au iertat faradelegile si carora s-au acoperit pacatele. Fericit barbatul, caruia nu-i va socoti Domnul pacatul, nici nu este in gura lui viclesug…” („Ferice de cel cu faradelegea iertata si de cel cu pacatul acoperit. Ferice de omul caruia nu-i tine in seama Domnul nelegiuirea! Ferice de omul caruia Domnul nu-i socoteste gresala”).
Este un Psalm cu putere de intarire. Apare insa intrebarea: exista oare greseli care nu sunt „socotite”? Greseli pentru care nu platesti prin boala sau moarte? Exista greseli pe care Dumnezeu le-ar trece cu vederea?
Raspunsul, (afirmativ), rezulta si din acest psalm, dar si din observarea unei cazuistici a penitentei universale, insotit insa de urmatoarea explicatie: prin greseala, te micsorezi. Poti trai si micsorat, suportand insa toate inconvenientele micsorarii tale: marginalizare, mediocritate… Poti trai micsorat si sanatos (!), cu conditia sa nu iesi de sub binecuvantare, ca micsorarea sa nu devina nimicire.
Psalmul 50 (51). „Miluieste-ma, Dumnezeule, dupa mila Ta (…) intoarce fata Ta de la pacatele mele…”. Este cel mai important Psalm al penitentei. Uneori duhovnicii impun drept canon copierea zilnica a acestui psalm, timp de 21 de zile. El contine si sugestia arderii pacatului, dar si imperativul iertarii, ca ultima sansa a purificarii (o explicatie foarte buna a cuvintelor acestui psalm gasiti aici).
Psalmul 141 (142). „Cu glasul meu catre Domnul am strigat, cu glasul meu catre Domnul m-am rugat.” („Cu glasul meu strig catre Domnul…”) Este Psalmul asumarii sacrificiului de sine, spre ridicare celor parasiti si spre transformarea singuratatii in sansa.
IV. Psalmii desavarsirii: 45 si 119. Litania Legii
Psalmul 45 (46). „Dumnezeu este scaparea si puterea noastra, ajutor intru necazurile ce ne impresoara.” („Dumnezeu este adapostul si sprijinul nostru…”) Este un Psalm al practicii spirituale. Adevarata sanatate nu este o problema medicala, ci sufleteasca. De aici reiese si importanta acestui Psalm al ascezei, unde gasim scris: „Opriti-va si cunoasteti ca Eu sunt Dumnezeu…” („Opreste-te si cunoaste …”) (45: 10) Unii autori filocalici (Isaia Pustnicul, de exemplu) au dezvoltat acest verset, vorbind despre cele 6 opriri ale realizarii.
Psalmul 118 (119). „Fericiti cei fara prihana in cale, care umbla in legea Domnului.” („Ferice de cei fara prihana in calea lor…”). Psalmul acesta ii „incununeaza” pe toti ceilalti. Este un tratat de medicina, de intelepciune, de mistica. El reaminteste secretul restaurarii omului: interiorizarea Legii revelate; si cauza bolilor: incalcarea legilor universale. Cele mai importante legi universale pe care le incalca omul sunt iubirea de Dumnezeu si iubirea de semen. Aceasta incalcare se numeste: agresivitate, egoism, mandrie, furie, vanitate, osandirea aproapelui si neputinta iertarii!!
Psihologia numeste aceasta serie de erori, structurate in caracter, „complexul Cain”: tendinta omului de a-si elimina semenul. Aceasta tendinta adesea tradusa in practica are ca urmare si ca avertisment o imbolnavire. Blestemul, blasfemia, ura, osandirea, au ca prima urmare o cefalee, o dereglare endocrina sau circulatorie, o scadere energetica. Nu ca sa te pedepseasca, ci ca sa te opreasca de la incalcarea legii universale.
Psalmul 118 ne trezeste in memorie detaliile legii, rememorarea lor continua, intru deplina sanatate a trupului si intru iluminarea mintii.
NOTA BENE. Se intelege ca nu numai Psalmii selectati de noi aici, ci toti ceilalti, au o energie benefica salvarii noastre.
Scrierile revelate contin coduri puternice, dar adesea enigmatice, pierdute uneori de noi, oamenii moderni. Regasirea lor cere un travaliu ascetic, de fiecare data rasplatit.

Psalmi cu efecte terapeutice particulare

S-a constatat că citirea consecventă a unor texte biblice îmbunătăţeşte climatul psihic, făcându-l favorabil restabilirii sănătăţii. Am auzit despre medici care şi-au selectat un „repertoriu“ de texte biblice, pe care le rostesc atât pentru spiritualizarea actului medical clasic, cât şi ca terapie autonomă. De exemplu, ştiu că un medic foloseşte sistematic Psalmul 22 (23) pentru echilibrarea endocrină. Lectura Psalmilor se recomandă şi în profilaxia degenerării. Iată motive pentru care propunem să se facă o corelaţie între Psalmi şi vindecare.
Un Psalm care a fost selectat pentru o trebuinţă psihosomatică va fi citit, cel puţin în şapte zile la rând, fie de către terapeut (care cunoaşte modul adecvat de citire sau de asociere cu practica sa medicală), fie de pacient sau de penitent însuşi. Citirea lui se face într-o stare de destindere, de linişte lăuntrică, cu uitare de sine, trăind profund fiecare cuvânt al Psalmului.
Din cei 150 de Psalmi, am ales 10 ca prioritari în împrospătarea forţelor şi refacerea sănătăţii. Pe aceştia î-am împărţit în patru mari categorii:
1. Psalmi cere se citesc în caz de boală, poticnire, stres de abandon, depresie anagapică, dizarmonie;
2. Psalmii profilaxiei, sau păstrătorii vieţii;
3. Psalmii penitenţei, sau ai purificării;
4. Psalmii perfecţiunii, pentru cei care, după însănătoşire, caută iluminarea.

I. Psalmii însănătoşirii: 22 şi 102

Psalmul 22 (în unele Biblii este numerotat ca Psalmul 23) începe cu versetul: „Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi“ („Domnul este păstorul meu“) se citeşte pentru orice fel de „poticnire“ maladivă, psihică sau somatică. Este un Psalm al însănătoşirii dinspre spirit spre trup. Puterea lui constă nu doar în sugestie, ci în activarea arhetipului Tatălui protector şi dătător de viaţă. Tatăl care biruieşte „valea umbrei morţii“ stimulând resursele vieţii, neutralizând potrivnicii sau tăietorii vieţii. „Toiagul tău şi varga ta, acestea m-au mângâiat… “; lovirea sorţii este resimţită ca operaţie psihică de întărire.
Psalmul acesta este construit în întregime pe arhetipul renaşterii şi pe simbolul salvării: începând cu salvarea fizică (hrana, apa), continuând cu cea energetică („…Sufletul meu l-a întors“) şi terminând cu cea pontificală („ca să locuiesc în casa Domnului… “). Efectul medical şi atitudinea mentală imunogenă decurg din identificarea cu realitatea Duhului.

Psalmul 102 (103) începe cu versetul: „Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul… “. Acesta conţine sugestii puternice, care creează un bine mintal — condiţia restabilirii sănătăţii. Pacientul e întărit în redescoperirea legii revelate. Este prin excelenţă un psalm al regenerării, al întineririi.

PSALMUL 22

1. Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi.
2. La loc de păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit.
3. Sufletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii, pentru numele Lui.
4. Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti.
5. Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat.
6. Gătit-ai masa înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai cu untdelemn capul meu şi paharul Tău este adăpându-mă ca un puternic.
7. Şi mila Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile.

PSALMUL 102

1. Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul şi toate cele dinlăuntrul meu, numele cel sfânt al Lui.
2. Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul şi nu uita toate răsplătirile Lui.
3. Pe Cel ce curăţeşte toate fărădelegile tale, pe Cel ce vindecă toate bolile tale;
4. Pe Cel ce izbăveşte din stricăciune viata ta, pe Cel ce te încununează cu mila şi cu îndurări;
5. Pe Cel ce umple de bunătăţi pofta ta; înnoi-se-vor ca ale vulturului tinereţile tale.
6. Cel ce face milostenie, Domnul, şi judecata tuturor celor ce li se face strâmbătate.
7. Cunoscute a făcut căile Sale lui Moise, fiilor lui Israel voile Sale.
8. Îndurat şi milostiv este Domnul, îndelung–răbdător şi mult-milostiv.
9. Nu până în sfârşit se va iuţi, nici în veac se va mânia.
10. Nu după păcatele noastre a făcut nouă, nici după fărădelegile noastre a răsplătit nouă,
11. Ci cât este departe cerul de pământ, atât este de mare mila Lui, spre cei ce se tem de El.
12. Pe cât sunt de departe răsăriturile de la apusuri, depărtat-a de la noi fărădelegile noastre.
13. În ce chip miluieşte tatăl pe fii, aşa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El;
14. Că El a cunoscut zidirea noastră, adusu-şi-a aminte că ţărână suntem.
15. Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului; aşa va înflori.
16. Că vânt a trecut peste el şi nu va mai fi şi nu se va mai cunoaşte încă locul său.
17. Iar mila Domnului din veac în veac spre cei ce se tem de Dânsul,
18. Şi dreptatea Lui spre fiii fiilor, spre cei ce păzesc legământul Lui
19. Şi îşi aduc aminte de poruncile Lui, ca să le facă pe ele. Domnul în cer a gătit scaunul Sau şi împărăţia Lui peste toti stăpâneşte.
20. Binecuvântaţi pe Domnul toţi îngerii Lui, cei tari la vârtute, care faceţi cuvântul Lui şi auziţi glasul cuvintelor Lui.
21. Binecuvântaţi pe Domnul toate puterile Lui, slugile Lui, care faceţi voia Lui.
22. Binecuvântaţi pe Domnul toate lucrurile Lui; în tot locul stăpânirii Lui, binecuvântează suflete al meu pe Domnul.

II. Psalmii profilactici: 6 şi 38

Psalmul 6 începe cu „Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerţi… “. Este un Psalm care evidenţiază relaţia între păcat şi boală. Eroarea, contrazicerea legii, păcatul, au ca urmare o îmbolnăvire somatică sau psihică. Boala psihică apare mai întâi ca o îngustare a minţii, alteori ca o tulburare de personalitate, ca o scindare sau o dizarmonie. Psalmul 6 nu lasă păcatul să se încuibe până ajunge boală, ci-l stopează.
Trebuie spus că boala nu e o pedeapsă pentru păcat, ci o oprire de la păcat. Nu concepem un Dumnezeu pedepsitor. El a implantat în om, în fiecare celulă a corpului omenesc, legea Sa. Când legea este încălcată sau contrazisă, se manifestă durerea şi boala — nu întru pedeapsă, însă întru restabilirea legii.

Psalmul 38 (39) care începe cu «Zis-am: „Păzi-voi căile mele, ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea… “» («Zis-am: „Voi veghe asupra căilor mele… “»). Este un Psalm care ne trezeşte pulsiunile morţii: prin luarea de cunoştinţă a condiţiei noastre de trecători, de pelerini pe acest pământ. Amintirea morţii nu naşte tristeţe, ci o valorizare corectă a vieţii. Este aici conţinut şi mesajul din Ecleziast: Toate sunt zadarnice, numai poruncile lui Dumnezeu dau sens în acest univers… (În alt Psalm găsim o idee care ar părea şocantă prin paradoxul ei: „minciună sunt fiii oamenilor“, ca o traumă de trezire spre Duh, spre salvare spirituală).

PSALMUL 6

1. Doamne, nu cu mânia Ta să mă mustri pe mine, nici cu urgia Ta să mă cerţi.
2. Miluieşte-mă, Doamne, că neputincios sunt; vindecă-mă, Doamne, că s-au tulburat oasele mele;
3. Şi sufletul meu s-a tulburat foarte şi Tu, Doamne, până când?
4. Întoarce-Te, Doamne; izbăveşte sufletul meu, mântuieşte-mă, pentru mila Ta.
5. Că nu este întru moarte cel ce Te pomeneşte pe Tine. Şi în iad cine Te va lauda pe Tine?
6. Ostenit-am întru suspinul meu, spăla-voi în fiecare noapte patul meu, cu lacrimile mele aşternutul meu voi uda.
7. Tulburatu-s-a de supărare ochiul meu, îmbătrânit-am între toţi vrăjmaşii mei.
8. Depărtaţi-vă de la mine toţi cei ce lucraţi fărădelegea, că a auzit Domnul glasul plângerii mele.
9. Auzit-a Domnul cererea mea, Domnul rugăciunea mea a primit.
10. Să se ruşineze şi să se tulbure foarte toţi vrăjmaşii mei; să se întoarcă şi să se ruşineze foarte degrab.

PSALMUL 38

1. Zis-am: „Păzi-voi căile mele, ca să nu păcătuiesc eu cu limba mea;
2. Pus-am gurii mele pază, când a stat păcătosul împotriva mea”.
3. Amuţit-am şi m-am smerit şi nici de bine n-am grăit şi durerea mea s-a înnoit.
4. Înfierbântatu-s-a inima mea înăuntrul meu şi în cugetul meu se va aprinde foc.
5. Grăit-am cu limba mea: „Fă-mi cunoscut, Doamne, sfârşitul meu,
6. Şi numărul zilelor mele care este, ca să ştiu ce-mi lipseşte”.
7. Iată, cu palma ai măsurat zilele mele ş i statul meu ca nimic înaintea Ta.
8. Dar toate sunt deşertăciuni; tot omul ce viază.
9. Deşi ca o umbra trece omul, dar în zadar se tulbura.
10. Strânge comori şi nu ştie cui le adună pe ele.
11. Şi acum cine este răbdarea mea? Oare, nu Domnul? Şi statul meu de la Tine este.
12. De toate fărădelegile mele izbăveşte-mă; ocară celui fără de minte nu mă da.
13. Amuţit-am şi n-am deschis gura mea, că Tu eşti Cel ce m-ai făcut pe mine. Depărtează de la mine bătăile Tale.
14. De tăria mâinii Tale, eu m-am sfârşit. Cu mustrări pentru fărădelege ai pedepsit pe om
15. Şi ai subţiat ca pânza de păianjen sufletul său; dar în deşert se tulbură tot pământeanul.
16. Auzi rugăciunea mea, Doamne, şi cererea mea ascult-o; lacrimile mele să nu le treci,
17. Căci străin sunt eu la Tine şi străin ca toţi părinţii mei.
18. Lasă-mă ca să mă odihnesc, mai înainte de a mă duce şi de a nu mai fi.

III. Psalmii penitenţei sau ai purificării: 21, 31, 50, 141

Însănătoşirea presupune două etape: arderea negativităţii ancestrale sau achiziţionate şi restabilirea comunităţii cu armonia divină.

Psalmul 21 (22) începe cu „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit?“ („Dumnezeule, Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit?“). Ştim că Iisus, pe cruce, făcea rugăciunea sa, rostind acest Psalm: „Eli, Eli! Lama sabahtani?“ (Mat. 27:46). Nu-i vorba, deci, de o poticnire sau o deznădejde a Sa, ci de penitenţă pentru neamul omenesc. Iisus rosteşte acest Psalm, căci în acel moment El îi îndeplineşte profeţia; în acest Psalm se spune: „Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele (…) şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi“. Penitenţa Lui arde păcatul lumii. Citind acest Psalm, reactualizăm penitenţa lui Hristos însuşi.

Psalmul 31 (32). „Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele. Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleşug…“ („Ferice de cel cu fărădelegea iertată şi de cel cu păcatul acoperit. Ferice de omul căruia nu-i ţine în seamă Domnul nelegiuirea! Ferice de omul căruia Domnul nu-i socoteşte greşala“).
Este un Psalm cu putere de întărire. Apare însă întrebarea: există oare greşeli care nu sunt „socotite“? Greşeli pentru care nu plăteşti prin boală sau moarte? Există greşeli pe care Dumnezeu le-ar trece cu vederea? Răspunsul, (afirmativ), rezultă şi din acest Psalm, dar şi din observarea unei cazuistici a penitenţei universale, însoţit însă de următoarea explicaţie: prin greşeală, te micşorezi. Poţi trăi şi micşorat, suportând însă toate inconvenientele micşorării tale: marginalizare, mediocritate… Poţi trăi micşorat şi sănătos(!), cu condiţia să nu ieşi de sub binecuvântare, ca micşorarea să nu devină nimicire.

Psalmul 50 (51). „Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta… (…) Întoarce faţa Ta de la păcatele mele…“. Este cel mai important Psalm al penitenţei. Uneori duhovnicii impun drept canon copierea zilnică a acestui Psalm, timp de 21 de zile. El conţine şi sugestia arderii păcatului, dar şi imperativul iertării, ca ultima şansă a purificării.

Psalmul 141 (142). „Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat.“ („Cu glasul meu strig către Domnul…“). Este Psalmul asumării sacrificiului de sine, spre ridicare celor părăsiţi şi spre transformarea singurătăţii în şansă.

PSALMUL 21

1. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greşelilor mele.
2. Dumnezeul meu, striga-voi ziua şi nu vei auzi, şi noaptea şi nu Te vei gândi la mine.
3. Iar Tu întru cele sfinte locuieşti, laudă lui Israel.
4. În Tine au nădăjduit părinţii noştri, nădăjduit-au în Tine şi i-ai izbăvit pe ei.
5. Către Tine au strigat şi s-au mântuit, în Tine au nădăjduit şi nu s-au ruşinat.
6. Iar eu sunt vierme şi nu om, ocara oamenilor şi defăimarea poporului.
7. Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul zicând:
8. „Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, că-l voieşte pe el”.
9. Că Tu eşti Cel ce m-ai scos din pântece, nădejdea mea, de la sânul maicii mele.
10. Spre Tine m-am aruncat de la naştere, din pântecele maicii mele Dumnezeul meu eşti Tu.
11. Nu Te depărta de la mine, că necazul este aproape, şi nu este cine să-mi ajute.
12. Înconjuratu-m-au viţei mulţi, tauri graşi m-au împresurat.
13. Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpeşte şi răcneşte.
14. Ca apa m-am vărsat şi s-au risipit toate oasele mele.
15. Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topeşte în mijlocul pântecelui meu.
16. Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai coborât.
17. Că m-au înconjurat câini mulţi, adunarea celor vicleni m-a împresurat.
18. Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele.
19. Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau şi se uitau la mine.
20. Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi.
21. Iar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul Tău de la mine, spre sprijinul meu ia aminte.
22. Izbăveşte de sabie sufletul meu şi din gheara câinelui viaţa mea.
23. Izbăveşte-mă din gura leului şi din coarnele taurilor smerenia mea.
24. Spune-voi numele Tău fraţilor mei; în mijlocul adunării Te voi lauda, zicând:
25. Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L pe El, toată seminţia lui Iacob slăviţi-L pe El!
26. Să se teama de Dânsul toată seminţia lui Israel.
27. Că n-a defăimat, nici n-a lepădat ruga săracului,
28. Nici n-a întors fala Lui de la mine şi când am strigat către Dansul, m-a auzit.
29. De la Tine este lauda mea în adunare mare, rugăciunile mele le voi face înaintea celor ce se tem de El.
30. Mânca-vor săracii şi se vor satura şi vor lauda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe Dansul vii vor fi inimile lor în veacul veacului.
31. Îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul toate marginile pământului.
32. Şi se vor închina înaintea Lui toate seminţiile neamurilor.
33. Că a Domnului este împărăţia şi El stăpâneşte peste neamuri.
34. Mâncat-au şi s-au închinat toţi graşii pământului, înaintea Lui vor cădea toţi cei ce se coboară în pământ.
35. Şi sufletul meu în El viază, şi seminţia mea va sluji Lui.
36. Se va vesti Domnului neamul ce va să vină. Şi vor vesti dreptatea Lui poporului ce se va naşte şi ce a făcut Domnul.

PSALMUL 31

l. Fericiţi cărora s-au iertat fărădelegile şi cărora s-au acoperit păcatele.
2. Fericit bărbatul, căruia nu-i va socoti Domnul păcatul, nici nu este în gura lui vicleşug.
3. Că am tăcut, îmbătrânit-au oasele mele, când strigam toată ziua.
4. Că ziua şi noaptea s-a îngreunat peste mine mâna Ta şi am căzut în suferinţa când ghimpele Tău mă împungea.
5. Păcatul meu l-am cunoscut şi fărădelegea mea n-am ascuns-o, împotriva mea.
6. Zis-am: „Mărturisi-voi fărădelegea mea Domnului”; şi Tu ai iertat nelegiuirea păcatului meu.
7. Pentru aceasta se va ruga către Tine tot cuviosul la vreme potrivită, iar potop de ape multe de el nu se va apropia.
8. Tu eşti scăparea mea din necazul ce mă cuprinde, bucuria mea; izbăveşte-mă de cei ce m-au înconjurat.
9. Înţelepţi-te-voi şi te voi îndrepta pe calea aceasta, pe care vei merge; aţinti-voi spre tine ochii Mei.
10. Nu fi ca un cal şi ca un catâr, la care nu este pricepere; cu zăbală şi cu frâu fălcile lor voi strânge ca să nu se apropie de tine.
11. Multe sunt bătăile păcătosului; iar pe cel ce nădăjduieşte în Domnul, mila îl va înconjura.
12. Veseliţi-vă în Domnul şi vă bucuraţi, drepţilor, şi vă lăudaţi toţi cei drepţi la inimă.

PSALMUL 50

l. Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta
2. Şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea.
3. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte.
4. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea.
5. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu.
6. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea.
7. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie.
8. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi.
9. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite.
10. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le.
11. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele.
12. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine.
13. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte.
14. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce.
15. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta.
16. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta.
17. Că de ai fi voit jertfa, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi.
18. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi.
19. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului.
20. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

PSALMUL 141

l. Cu glasul meu către Domnul am strigat, cu glasul meu către Domnul m-am rugat.
2. Vărsa-voi înaintea Lui rugăciunea mea, necazul meu înaintea Lui voi spune.
3. Când lipsea dintru mine duhul meu, Tu ai cunoscut cărările mele. În calea aceasta în care am umblat, ascuns-au cursa mie.
4. Luat-am seama de-a dreapta şi am privit şi nu era cine să mă cunoască. Pierit-a fuga de la mine şi nu este cel ce căuta sufletul meu.
5. Strigat-am către Tine, Doamne, zis-am: „Tu eşti nădejdea mea, partea mea eşti în pământul celor vii“.
6. Ia aminte la rugăciunea mea, că m-am smerit foarte. Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, că s-au întărit mai mult decât mine.
7. Scoate din temniţa sufletul meu, ca să laude numele Tău, Doamne. Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie.

IV. Psalmii desăvârşirii: 45 şi 118. Litania Legii

Psalmul 45 (46). „Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne împresoară.“ („Dumnezeu este adăpostul şi sprijinul nostru…“). Este un Psalm al practicii spirituale. Adevărata sănătate nu este o problemă medicală, ci sufletească. De aici reiese şi importanţa acestui Psalm al ascezei, unde găsim scris: „Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu…“ („Opreşte-te şi cunoaşte…“) (45:10). Unii autori filocalici (Isaia Pustnicul, de exemplu) au dezvoltat acest verset, vorbind despre cele 6 opriri ale realizării.

Psalmul 118 (119). „Fericiţi cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului.“ („Ferice de cei fără prihană în calea lor…“). Psalmul acesta îi „încununează“ pe toţi ceilalţi. Este un tratat de medicină, de înţelepciune, de mistică. El reaminteşte secretul restaurării omului — interiorizarea Legii revelate — şi cauza bolilor — încălcarea legilor universale. Cele mai importante legi universale pe care le încalcă omul sunt iubirea de Dumnezeu şi iubirea de semen. Această încălcare se numeşte: agresivitate, egoism, mândrie, furie, vanitate, osândirea aproapelui şi neputinţa iertării.
Psihologia numeşte această serie de erori, structurate în caracter, „complexul Cain“: tendinţa omului de-şi elimina semenul. Această tendinţă — adesea tradusă în practică — are ca urmare şi ca avertisment o îmbolnăvire. Blestemul, blasfemia, ura, osândirea, au ca primă urmare o cefalee, o dereglare endocrină sau circulatorie, o scădere energetică. Nu ca să te pedepsească, ci ca să te oprească de la încălcarea legii universale. Psalmul 118 ne trezeşte în memorie detaliile legii, rememorarea lor continuă, întru deplina sănătate a trupului şi întru iluminarea minţii.
Nota Bene. Se înţelege că nu numai Psalmii selectaţi de noi aici, ci toţi ceilalţi, au o energie benefică salvării noastre. Scrierile revelate conţin coduri puternice, dar adesea enigmatice, pierdute uneori de noi, oamenii moderni. Regăsirea lor cere un travaliu ascetic, de fiecare dată răsplătit.

PSALMUL 45

1. Dumnezeu este scăparea şi puterea noastră, ajutor întru necazurile ce ne împresoară.
2. Pentru aceasta nu ne vom teme când se va cutremura pământul şi se vor muta munţii în inima mărilor.
3. Venit-au şi s-au tulburat apele lor, cutremuratu-s-au munţii de tăria lui.
4. Apele râurilor veselesc cetatea lui Dumnezeu; Cel Preaînalt a sfinţit locaşul Lui.
5. Dumnezeu este în mijlocul cetăţii, nu se va clătina; o va ajuta Dumnezeu dis-de-dimineaţă.
6. Tulburatu-s-au neamurile, plecatu-s-au împărăţiile; dat-a Cel Preaînalt glasul Lui, cutremuratu-s-a pământul.
7. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.
8. Veniţi şi vedeţi lucrurile lui Dumnezeu, minunile pe care le-a pus Domnul pe pământ.
9. Pune-va capăt războaielor până la marginile pământului, arcul va sfărâma şi va frânge arma, iar pavezele în foc le va arde.
10. Opriţi-vă şi cunoaşteţi că Eu sunt Dumnezeu, înălţa-Mă-voi pe pământ.
11. Domnul puterilor cu noi, sprijinitorul nostru, Dumnezeul lui Iacob.

PSALMUL 118

1. Fericiţi cei fără prihană în cale, care umblă în legea Domnului.
2. Fericiţi cei ce păzesc poruncile Lui şi-L caută cu toată inima lor,
3. Că n-au umblat în căile Lui cei ce lucrează fărădelegea.
4. Tu ai poruncit ca poruncile Tale să fie păzite foarte.
5. O, de s-ar îndrepta căile mele, ca să păzesc poruncile Tale!
6. Atunci nu mă voi ruşina când voi căuta spre toate poruncile Tale.
7. Lăuda-Te-voi întru îndreptarea inimii, ca sa învăţ judecăţile dreptăţii Tale.
8. Îndreptările Tale voi păzi; nu mă părăsi până în sfârşit.
9. Prin ce îşi va îndrepta tânărul calea sa? Prin păzirea cuvintelor Tale.
10. Cu toată inima Te-am căutat pe Tine; să nu mă lepezi de la poruncile Tale.
11. În inima mea am ascuns cuvintele Tale, ca să nu greşesc ţie.
12. Binecuvântat eşti, Doamne, învaţă-mă îndreptările Tale.
13. Cu buzele am rostit toate judecăţile gurii Tale.
14. În calea mărturiilor Tale m-am desfătat ca de toată bogăţia.
15. La poruncile Tale voi cugeta şi voi cunoaşte căile Tale.
16. La îndreptările Tale voi cugeta şi nu voi uita cuvintele Tale.
17. Răsplăteşte robului Tău! Voi trăi şi voi păzi poruncile Tale.
18. Deschide ochii mei şi voi cunoaşte minunile din legea Ta.
19. Străin sunt eu pe pământ, să nu ascunzi de la mine poruncile Tale.
20. Aprins e sufletul meu de dorirea judecăţilor Tale, în toată vremea.
21. Certat-ai pe cei mândri; blestemaţi sunt cei ce se abat de la poruncile Tale.
22. Ia de la mine ocara şi defăimarea, că mărturiile Tale am păzit.
23. Pentru că au şezut căpeteniile şi pe mine mă cleveteau, iar robul Tău cugeta la îndreptările Tale.
24. Că mărturiile Tale sunt cugetarea mea, iar îndreptările Tale, sfatul meu.
25. Lipitu-s-a de pământ sufletul meu; viază-mă, după cuvântul Tău.
26. Vestit-am căile mele şi m-ai auzit; învaţă-mă îndreptările Tale.
27. Fă să înţeleg calea îndreptărilor Tale şi voi cugeta la minunile Tale.
28. Istovitu-s-a sufletul meu de supărare; întăreşte-mă întru cuvintele Tale.
29. Depărtează de la mine calea nedreptăţii şi cu legea Ta mă miluieşte.
30. Calea adevărului am ales şi judecăţile Tale nu le-am uitat.
31. Lipitu-m-am de mărturiile Tale, Doamne, să nu mă ruţinezi.
32. Pe calea poruncilor Tale am alergat când ai lărgit inima mea.
33. Lege pune mie, Doamne, calea îndreptărilor Tale şi o voi păzi pururea.
34. Înţelepţeşte-mă şi voi căuta legea Ta şi o voi păzi cu toată inima mea.
35. Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, că aceasta am voit.
36. Pleacă inima mea la mărturiile Tale şi nu la lăcomie.
37. Întoarce ochii mei ca să nu vadă deşertăciunea; în calea Ta viază-mă.
38. Împlineşte robului Tău cuvântul Tău, care este pentru cei ce se tem de Tine.
39. Îndepărtează ocară, de care mă tem, căci judecăţile Tale sunt bune.
40. Iată, am dorit poruncile Tale; întru dreptatea Ta viază-mă.
41. Să vină peste mine mila Ta, Doamne, mântuirea Ta, după cuvântul Tău,
42. Şi voi răspunde cuvânt celor ce mă ocărăsc, că am nădăjduit în cuvintele Tale.
43. Să nu îndepărtezi din gura mea cuvântul adevărului, până în sfârşit, că întru judecăţile Tale am nădăjduit,
44. Şi voi păzi legea Ta pururea, în veac şi în veacul veacului.
45. Am umblat întru lărgime, că poruncile Tale am căutat.
46. Am vorbit despre mărturiile Tale, înaintea împăraţilor, şi nu m-am ruşinat.
47. Am cugetat la poruncile Tale pe care le-am iubit foarte.
48. Am ridicat mâinile mele la poruncile Tale, pe care le-am iubit şi am cugetat la îndreptările Tale.
49. Adu-Ţi aminte de cuvântul Tău, către robul Tău, întru care mi-ai dat nădejde.
50. Aceasta m-a mângâiat întru smerenia mea, ca cuvântul Tău m-a viat.
51. Cei mândri m-au batjocorit peste măsură, dar de la legea Ta nu m-am abătut.
52. Adusu-mi-am aminte de judecăţile Tale cele din veac, Doamne, şi m-am mângâiat.
53. Mâhnire m-a cuprins din pricina păcătoşilor, care părăsesc legea Ta.
54. Cântate erau de mine îndreptările Tale, în locul pribegiei mele.
55. Adusu-mi-am aminte de numele Tău, Doamne, şi am păzit legea Ta.
56. Aceasta s-a făcut mie, că îndreptările Tale am cautat.
57. Partea mea eşti, Doamne, zis-am să păzesc legea Ta.
58. Rugatu-m-am feţei Tale, din toată inima mea, miluieşte-mă după cuvântul Tău.
59. Cugetat-am la căile Tale şi am întors picioarele mele la mărturiile Tale.
60. Gata am fost şi nu m-am tulburat să păzesc poruncile Tale.
61. Funiile păcătoşilor s-au înfăşurat împrejurul meu, dar legea Ta n-am uitat.
62. La miezul nopţii m-am sculat ca să Te laud pe Tine, pentru judecăţile dreptăţii Tale.
63. Părtaş sunt cu toţi cei ce se tem de Tine şi păzesc poruncile Tale.
64. De mila Ta, Doamne, este plin pământul; îndreptările Tale mă învaţă.
65. Bunătate ai făcut cu robul Tău, Doamne, după cuvântul Tău.
66. Învaţă-mă bunătatea, învăţătura şi cunoştinţa, că în poruncile Tale am crezut.
67. Mai înainte de a fi umilit, am greşit; pentru aceasta cuvântul Tău am păzit.
68. Bun eşti Tu, Doamne, şi întru bunătatea Ta, învaţă-mă îndreptările Tale.
69. Înmulţitu-s-a asupra mea nedreptatea celor mândri, iar eu cu toată inima mea voi cerceta poruncile Tale.
70. Închegatu-s-a ca grăsimea inima lor, iar eu cu legea Ta m-am desfătat.
71. Bine este mie că m-ai smerit, ca să învăţ îndreptările Tale.
72. Bună-mi este mie legea gurii Tale, mai mult decât mii de comori de aur şi argint.
73. Mâinile Tale m-au făcut şi m-au zidit, înţelepţeşte-mă şi voi învăţa poruncile Tale.
74. Cei ce se tem de Tine mă vor vedea şi se vor veseli, că în cuvintele Tale am nădăjduit.
75. Cunoscut-am, Doamne, că drepte sunt judecăţile Tale şi întru adevăr m-ai smerit.
76. Facă-se dar, mila Ta, ca să mă mângâie, după cuvântul Tău, către robul Tău.
77. Să vină peste mine îndurările Tale şi voi trăi, că legea Ta cugetarea mea este.
78. Să se ruşineze cei mândri, că pe nedrept m-au nedreptăţit; iar eu voi cugeta la poruncile Tale.
79. Să se întoarcă spre mine cei ce se tem de Tine şi cei ce cunosc mărturiile Tale.
80. Să fie inima mea fără prihană întru îndreptările Tale, ca să nu mă ruşinez.
81. Se topeşte sufletul meu după mântuirea Ta; în cuvântul Tău am nădăjduit.
82. Sfârşitu-s-au ochii mei după cuvântul Tău, zicând: „Când mă vei mângâia?“
83. Că m-am făcut ca un foale la fum, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.
84. Câte sunt zilele robului Tău? Când vei judeca pe cei ce mă prigonesc?
85. Spusu-mi-au călcătorii de lege deşertăciuni, dar nu sunt ca legea Ta, Doamne.
86. Toate poruncile Tale sunt adevăr; pe nedrept m-au prigonit. Ajuta-mă!
87. Puţin a fost de nu m-am sfârşit pe pământ, dar eu n-am părăsit poruncile Tale.
88. După mila Ta viază-mă şi voi păzi mărturiile gurii mele.
89. În veac, Doamne, cuvântul Tău rămâne în cer;
90. În neam şi în neam adevărul Tău. Întemeiat-ai pământul şi rămâne.
91. După rânduiala Ta rămâne ziua, că toate sunt slujitoare ţie.
92. De n-ar fi fost legea Ta gândirea mea, atunci aş fi pierit întru necazul meu.
93. În veac nu voi uita îndreptările Tale, că într-însele m-ai viat, Doamne.
94. Al Tău sunt eu, mântuieşte-mă, că îndreptările Tale am căutat.
95. Pe mine m-au aşteptat păcătoşii ca să mă piardă. Mărturiile Tale am priceput.
96. La tot lucrul desăvârşit am văzut sfârşit, dar porunca Ta este fără de sfârşit.
97. Că am iubit legea Ta, Doamne, ea toată ziua cugetarea mea este.
98. Mai mult decât pe vrăjmaşii mei mai înţelepţit cu porunca Ta, că în veac a mea este.
99. Mai mult decât învăţătorii mei am priceput, că la mărturiile Tale gândirea mea este.
100. Mai mult decât bătrânii am înţeles, că poruncile Tale am căutat.
101. De la toată calea cea rea mi-am oprit picioarele mele, ca să păzesc cuvintele Tale.
102. De la judecăţile Tale nu m-am abătut, că Tu ai pus mie lege.
103. Cât sunt de dulci limbii mele, cuvintele Tale, mai mult decât mierea, în gura mea!
104. Din poruncile Tale m-am făcut priceput; pentru aceasta am urât toată calea nedreptăţii.
105. Făclie picioarelor mele este legea Ta şi lumina cărărilor mele.
106. Juratu-m-am şi m-am hotărât să păzesc judecăţile dreptăţii Tale.
107. Umilit am fost până în sfârşit: Doamne, viază-mă, după cuvântul Tău.
108. Cele de bunăvoie ale gurii mele binevoieşte-le Doamne, şi judecăţile Tale mă învaţă.
109. Sufletul meu în mâinile Tale este pururea şi legea Ta n-am uitat.
110. Pusu-mi-au păcătoşii cursă mie, dar de la poruncile Tale n-am rătăcit.
111. Moştenit-am mărturiile Tale în veac, că bucurie inimii mele sunt ele.
112. Plecat-am inima mea ca să fac îndreptările Tale în veac spre răsplătire.
113. Pe călcătorii de lege am urât şi legea Ta am iubit.
114. Ajutorul meu şi sprijinitorul meu eşti Tu, în cuvântul Tău am nădăjduit.
115. Depărtaţi-vă de la mine cei ce vicleniţi şi voi cerceta poruncile Dumnezeului meu.
116. Apără-mă, după cuvântul Tău, şi mă viază şi să nu-mi dai de ruşine aşteptarea mea.
117. Ajută-mă şi mă voi mântui şi voi cugeta la îndreptările Tale, pururea.
118. Defăimat-ai pe toţi cei ce se depărtează de la îndreptările Tale, pentru că nedrept este gândul lor.
119. Socotit-am călcători de lege pe toţi păcătoşii pământului; pentru aceasta am iubit mărturiile Tale, pururea.
120. Străpunge cu frica Ta trupul meu, că de judecăţile Tale m-am temut.
121. Făcut-am judecată şi dreptate; nu mă da pe mâna celor ce-mi fac strâmbătate.
122. Primeşte pe robul Tău în bunătate, ca să nu mă clevetească cei mândri.
123. Sfârşitu-sau ochii mei după mântuirea Ta şi după cuvântul dreptăţii Tale.
124. Fă cu robul Tău, după mila Ta, şi îndreptările Tale mă învaţă.
125. Robul Tău sunt eu; înţelepţeşte-mă şi voi cunoaşte mărturiile Tale.
126. Vremea este să lucreze Domnul, că oamenii au stricat legea Ta.
127. Pentru aceasta am iubit poruncile Tale, mai mult decât aurul şi topazul.
128. Pentru aceasta spre toate poruncile Tale m-am îndreptat, toată calea nedreaptă am urât.
129. Minunate sunt mărturiile Tale, pentru aceasta le-a cercetat pe ele sufletul meu.
130. Arătarea cuvintelor Tale luminează şi înţelepţeşte pe prunci.
131. Gura mea am deschis şi am aflat, că de poruncile Tale am dorit.
132. Caută spre mine şi mă miluieşte, după judecata Ta, fală de cei ce iubesc numele Tău.
133. Paşii mei îndreptează-i după cuvântul Tău, şi să nu mă stăpânească nici o fărădelege.
134. Izbăveşte-mă de clevetirea oamenilor şi voi păzi poruncile Tale.
135. Faţa Ta arat-o robului Tău şi mă învaţă poruncile Tale.
136. Izvoare de apă s-au coborât din ochii mei, pentru ca n-am păzit legea Ta.
137. Drept eşti, Doamne, şi drepte sunt judecăţile Tale.
138. Poruncit-ai cu dreptate mărturiile Tale şi cu tot adevărul.
139. Topitu-m-a râvna casei Tale, că au uitat cuvintele Tale vrăjmaşii mei.
140. Lămurit cu foc este cuvântul Tău foarte şi robul Tău l-a iubit pe el.
141. Tânăr sunt eu şi defăimat, dar îndreptările Tale nu le-am uitat.
142. Dreptatea Ta este dreptate în veac şi legea Ta adevărul.
143. Necazuri şi nevoi au dat peste mine, dar poruncile Tale sunt gândirea mea.
144. Drepte sunt mărturiile Tale, în veac; înţelepţeşte-mă şi voi fi viu.
145. Strigat-am cu toată inima mea: Auzi-mă, Doamne! Îndreptările Tale voi cauta.
146. Strigat-am către Tine, mântuieşte-mă, şi voi păzi mărturiile Tale.
147. Din zori m-am sculat şi am strigat; întru cuvintele Tale am nădăjduit.
148. Deschis-am ochii mei dis-de-dimineaţă, ca să cuget la cuvintele Tale.
149. Glasul meu auzi-l, Doamne, după mila Ta; după judecata Ta mă viază.
150. Apropiatu-s-au cei ce mă prigonesc cu fărădelege, dar de la legea Ta s-au îndepărtat.
151. Aproape eşti Tu, Doamne, şi toate poruncile Tale sunt adevărul.
152. Din început am cunoscut, din mărturiile Tale, că în veac le-ai întemeiat pe ele.
153. Vezi smerenia mea şi mă scoate, că legea Ta n-am uitat.
154. Judecă pricina mea şi mă izbăveşte; după cuvântul Tău, fă-mă viu.
155. Departe de păcătoşi este mântuirea, că îndreptările Tale n-au căutat.
156. Îndurările Tale multe sunt Doamne; după judecata Ta mă viază.
157. Mulţi sunt cei ce mă prigonesc şi mă necăjesc, dar de la mărturiile Tale nu m-am abătut.
158. Văzut-am pe cei nepricepuţi şi mă sfârşeam, că n-au păzit cuvintele Tale.
159: Vezi că poruncile Tale am iubit, Doamne; întru mila Ta mă viază.
160. Începutul cuvintelor Tale este adevărul şi veşnice toate judecăţile dreptăţii Tale.
161. Căpeteniile m-au prigonit în zadar; iar de cuvintele Tale s-a înfricoşat inima mea.
162. Bucura-mă-voi de cuvintele Tale, ca cel ce a aflat comoara mare.
163. Nedreptatea am urât şi am dispreţuit, iar legea Ta am iubit.
164. De şapte ori pe zi Te-am lăudat pentru judecăţile dreptăţii Tale.
165. Pace multă au cei ce iubesc legea Ta şi nu se smintesc.
166. Aşteptat-am mântuirea Ta, Doamne, şi poruncile Tale am iubit.
167. Păzit-a sufletul meu mărturiile Tale şi le-a iubit foarte.
168. Păzit-am poruncile Tale şi mărturiile Tale, că toate căile mele înaintea Ta sunt, Doamne.
169. Să se apropie rugăciunea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă înţelepţeşte.
170. Să ajungă cererea mea înaintea Ta, Doamne; după cuvântul Tău mă izbăveşte.
171. Să răspândească buzele mele laudă, că m-ai învăţat îndreptările Tale.
172. Rosti-va limba mea cuvintele Tale, că toate poruncile Tale sunt drepte.
173. Mâna Ta să mă izbăvească, că poruncile Tale am ales.
174. Dorit-am mântuirea Ta, Doamne, şi legea Ta cugetarea mea este.
175. Viu va fi sufletul meu şi Te va lăuda şi judecăţile Tale îmi vor ajuta mie.
176. Rătăcit-am ca o oaie pierdută; caută pe robul Tău, că poruncile Tale nu le-am uitat.

EARTH CHANGE MZ – FACEBOOK

EXISTA UN LOC IN NOI UNDE …   1 comment


„Există un loc în noi unde nu este boală,

durere,

singurătate,

supărare,

depresie,

frică sau îmbătrânire,

ci numai pace,

dragoste şi bucurie.
În acest loc al nelimitării este posibil să împlinim toate lucrurile.

Acesta este eternul sine lăuntric.
Adevărată bucurie a vieţii vine când puteţi trăi în acest loc tot timpul.”

– Sri Vasudeva

Si o melodie care sper sa va placa,

din realizarile FIITUINSUTIMAA / EARTH CHANGE MZ pe YOUTUBE :

ANDANTE , ANDANTE – LOVE STORIES ~ ABBA

TOT CEEA CE SPUI VORBESTE DESPRE TINE … ~ BRUNO FERRERO   1 comment


Odata, pe înserate, un taran se aseza pe pragul modestei sale case bucurându-se de racoarea serii.
În apropiere, serpuia un drumeag care ducea spre sat; un om care trecea îl vazu pe taranul nostru si se gândi:
„Omu’ asta e fara gres un mare lenes, sta de pomana si cât e ziua de mare lâncezeste pe pragul casei…”
La putina vreme, aparu un alt trecator. Acesta se gândi:
„Omu’ asta e un donjuan. Sade aici ca sa se poata uita la fetele care trec, ba poate le mai si necajeste...”
În fine, un strain care se îndrepta spre sat îsi zise:
„Omu’ asta e de buna seama un mare muncitor. A trudit toata ziua, iar acum se bucura de odihna bine meritata…”

La drept vorbind, nu putem sti prea multe despre taranul asezat pe pragul casei.
Putem spune însa multe despre cei trei oameni care se îndreptau spre sat:
primul era un lenes,
al doilea un om rau,
iar al treilea un mare muncitor.

Tot ceea ce spui vorbeste despre tine;
mai ales când vorbesti despre altii.

(Bruno Ferrero)

EARTH CHANGE MZ – FACEBOOK

EFORTUL IN SINE ERA, DE FAPT, OBSTACOLUL …   1 comment


“Nenumarate vieti am lucrat asupra mea,
luptandu-ma, facand tot ce se poate face,
insa nu s-a intamplat nimic.
Acum inteleg de ce nu s-a intamplat nimic.
Efortul in sine era, de fapt, obstacolul…
Nu vreau sa spun prin aceasta
ca se poate ajunge fara cautare.
Cautarea este necesara,
insa vine o vreme cand ea trebuie lasata in urma.
Si in ziua in care cautarea s-a oprit …
a inceput sa se intample.
O noua energie s-a ridicat …
Venea de nicaieri si de pretutindeni.
Era in arbori si in stanci,
in cer, in soare si in aer – iar eu
credeam ca este foarte departe.
Si era atat de aproape …”

Attila Ovari

Loving Life and Inspiring Others

RĂZVAN DANC

VIAȚA MĂ IUBEȘTE!

MARANXA DE

... für ein Leben in Balance

literatura e efortul inepuizabil de a transforma viaţa în ceva real

The priest: Aren't you afraid of hell? J. Kerouac: No, no. I'm more concerned with heaven.

Derivată din D.

You know my name, not my story.

Dan Talmaciu

"Onoarea mea se numeste fidelitate" H.H.

Murmur de soapte

Every Breath I Take...

Bianca D.

Aici se scrie.

Comunităţi de Prieteni: "Toţi pentru unul, unul pentru toţi"

Communities Of Friends - All For One & One For All

Laura Sararu

"Dragostea este ca un puzzle: greu de asamblat, dar minunat atunci cand toate piesele sunt asezate la locul potrivit." Steve Jobs

simis68's Blog

4 out of 5 dentists recommend this WordPress.com site

Daniellaladana's Blog

La o ceasca de cafea...

TERAPIE LOGOPEDICĂ

Acest blog este destinat parinţilor ai căror copii au dificultăţi in insuşirea pronunţiei,citirii si scrierii.Sper,de asemenea, să fie util logopezilor aflati la început de carieră,cât si tuturor celor care doresc să se informeze.

Eu,Karelia

Nici un „azi” nu este prea puțin, nici un „mâine” nu este prea mult!

About life and soul

The best things that can happen to you in life are people.

Alexandru V. Dan

Proza . Fantasy . Poezie . Eseu

Din viață ca-n piață

-the funny side of stories-

NOTE FALSE

soporific pentru pian şi pisică

Suflet in lumina!

This WordPress.com site is the bee's knees

lolandas

Cerul este ecranul universului nelimitat!

I am Present

A great WordPress.com site

Reflections On Reality

Thoughts on Being Human and Living a Life of Passion, Joy, and Fun

psi-words

... loc de joacă pentru cuvânt. serios!

Nina Docea

de Mădălina Rodocea

Tainele frumusetii !

Despre noi femeile!

tamara88rodica

This WordPress.com site is the bee's knees

învaţă-mă să simt

o felie de viaţă, trecută prin filtrul peniţei

un filolog in social media

Despre social media si alte povesti ...

jurnalpentruzileleploioase

"I am the architect of my own destruction"

MARANXA

Lyrik & Philosophie

Sonia

Este sitio es la bomba

Diana Mandache's Weblog

Royal History (since 2008)

vorbepe.wordpress.com

de la lume adunate si de mine comentate

E-Motion

de Andrei Stipiuc

Adrian Niculae - 100% jurnalism

Lovesc unde doare mai tare

Legionwriter

"...The light shines in the darkness, and the darkness can never extinguish it."

corinastancu

A topnotch WordPress.com site

La capatul curcubeului

La capatul fiecarui curcubeu ne asteapta o comoara...

Nimic nou sub soare

Toate-s vechi si noua toate/ce e rau si ce e bine/ tu te-ntreaba si socoate...

Eram precisa!

"Everyone is gifted - but some never open their package"

claudia

este o prăjitură dulce-acrișoară. (r)evolution keeps going...

%d blogeri au apreciat asta: