…în momentul „big-bang-ului” – denumire dată, uneori, primei diviziuni a Creatorului – s-a creat tărâmul cel mai înalt ai îngerilor, arhanghelii. Acolo sălăşluieşte energia Christică.
Această, diviziune nu a însemnat o diminuare a esenţei Creatorului, ci o împărţire proporţională a puterilor – chiar dacă întregul rămânea la fel.
Arhanghelii nu au substanţă – ei sunt doar iubire pură, exprimată ca lumină.
Eoni mai târziu, împreună cu Creatorul, arhanghelii au creat următorul nivel de îngeri – care erau, de asemenea, numai lumină şi aveau partea lor proporţională din puterile Creatorului.
In cea de-a treia etapă a creaţiei, fiinţele angelice, împreună cu Creatorul au făcut forme de viaţă potenţiale – ceea ce înseamnă că, acum, manifestările puteau fi materiale sau dezîntrupate.
Ei au creat universurile – care, combinate, înseamnă cosmosul – cu toate trupurile lor celeste şi cu alţi,dumnezei’ care au plecat ca să conducă şi să co-creeze tot ce înseamnă viaţă în cadrul universurilor.
Unul dintre aceşti ,dumnezei’ a devenit conducătorul universului nostru – şi multe religii de pe Pământ îl numesc Dumnezeu.
Proporţional, El are toate puterile Creatorului, iar în acest univers conduce având caracteristicile atribuite Lui de drept.
Şi chiar dacă ne referim la El ca la „Tatăl” şi folosim pronume la masculin,
Dumnezeu înseamnă totalitatea iubirii şi luminii – care nu are gen.
Suzanne Ward
EARTH CHANGE MZ 
Lasă un răspuns