DRAGOSTEA SI ECHILIBRUL SUNT UNUL SI ACELASI FENOMEN ~ OSHO

Dragostea este suficienta prin ea insasi, daca dragostea ta nu este cea obisnuita, biologica, instinctiva.

Daca nu face parte din ego-ul tau, daca nu este o tentativa de putere de a domina pe cineva – daca dragostea ta este doar iubire pura.

Bucurie legata de fiinta celuilalt, fara nici un motiv, o bucurie absoluta.

Exista oameni care nu pot sa iubeasca – inimile le-au impietrit.

Cresterea, cultura, societatea le-au ucis insasi capacitatea de a iubi – deoarece toata aceasta lume nu e condusa de iubire, ci de viclenie.

Pentru a reusi in aceasta lume nu ai nevoie de iubire, ai nevoie de o inima tare si o minte ascutita.

De fapt nu ai nevoie deloc de inima.

In aceasta lume, oamenii cu inima sunt zdrobiti, exploatati, oprimati.

Lumea aceasta e condusa de cei vicleni, de cei inteligenti, de cei lipsiti de inima si de cei cruzi.

Astfel incat intreaga societate e condusa intr-o asemenea fel incat fiecare copil incepe sa-si piarda inima, iar energia sa incepe sa se deplaseze catre cap.

Inima este ignorata.

Nimeni nu isi aude inima.

Mintea este atat de guraliva, tot timpul sporovaieste – taca-taca-taca-taca – incat chiar daca inima spune ceva cateodata, nu o auzi nicicand.

Nu ai cum sa o auzi.

Babilonia din capul tau se aude atat de tare, incat este imposibil, absolut imposibil ca inima sa se faca auzita.

Incetul cu incetul, inima inceteaza sa ma spuna ceva.

Ramanand neauzita de atatea ori, ignorata de atatea ori, ramane tacuta.

Dragostea este calea cea mai scurta, cea mai naturala – atat de usoara, incat este posibila chiar si pentru un copil mic.

Nu necesita pregatire.

Te nasti cu aceasta caracteristica, daca nu este corupta de altii.

Ai fi surprins sa aflii ca acest cuvant „love” din limba engleza, vine dintr-o radacina foarte urata din limba sanscrita.

Vine de la lobh. Lobh inseamna lacomie.

Iar in ceea ce priveste dragostea, este un gen de lacomie.

De aceea exista oameni care iubesc banii, care iubesc locuintele, care iubesc una si alta.

Chiar daca iubesc o femeie sau un barbat, este pur si simplu vorba despre lacomia lor;

vor sa posede tot ceea ce este frumos.

Este ca un exercitiu de putere.

Ca urmare, vei vedea iubiti care se cearta in permanenta, care se cearta din cauza unor lucruri atat de marunte, incat amandoi se simt rusinati – „Uite pentru ce ne certam noi!”.

In momentele lor de liniste, cand sunt singuri se intreaba: „Sunt pe cale sa fiu posedat de vreun spirit malefic? Asemenea nimicuri, asemenea lipsa de sens!”.

Insa nu este vorba despre nimicuri; este vorba despre cel care detine puterea, care este mai dominant, a carui voce se aude mai tare.

In asemenea imprejurari nu poate exista dragoste.

Exista o continua lupta pentru dominatie.

Barbatul lupta pentru tot felul de ambitii.

Femeia lupta impotriva barbatului pentru ca se teme: el lipseste de acasa toata ziua – „Cine stie? Poate sa aiba aventuri cu alte femei.”

Ea este geloasa, suspicioasa; vrea sa se asigure ca acest barbat ramane sub control.

Asa prin urmare, in casa barbatul lupta impotriva sotiei, iar in afara casei lupta impotriva intregii lumi.

Unde crezi ca poate sa infloreasca floarea dragostei?

Floarea dragostei poate sa infloreasca numai cand nu mai exista nici un fel de ego, cand nimeni nu incearca sa fie cineva, dar este pregatit sa fie un nimeni.

Atunci receptivitatea apare singura si acesta este cel mai frumos mod, cel mai inocent mod.

Dragostea si echilibrul sunt unul si acelasi fenomen.

Dragostea inseamna sa ajungi sa fii impacat cu existenta.

Asta se poate intampla prin intermediul unui iubit, al unui prieten, privind un rasarit de soare sau apus.

In momentul in care dragostea ta va fi lipsita de orice fel de gelozie, de conditionari, de control, in momentul in care nu va fi decat o impartasire a dansului inimii, vei trai starea de echilibru.

Fragment din cartea “Cand Iubesti” Osho.