In fiecare an pe 25 Martie sarbatorim Buna Vestire- cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului.
În această zi sărbătorim momentul în care Sf. Arhanghel Gavriil i-a vestit Sf. Fecioare, că va naște pe Mesia (Luca I, 26-38). Sfînta Fecioară Maria este prima ființă cunoscută de umanitate căreia i se recomandă de către trimisul Divinității – Sf. Arhanghel Gabriel, să renunțe la frică.
Tatăl Ceresc a luat această decizie datorită vredniciei de care a dat dovadă Sfînta Fecioară, în realizarea Lucrărilor Sfintei Treimi.
Dintre toate sărbătorile închinate Maicii Domnului, Buna Vestire este prima sărbătoare a Ei, confirmată în documente.
Buna Vestire sau, popular, Blagoveștenia (termenul slav corespunzător celui de Buna Vestire) este praznicul în amintirea zilei în care Sfîntul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că va naște pe Fiul lui Dumnezeu.
Buna Vestire este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului.
Buna Vestire cea mai veche sărbătoare a Maicii Domnului
Data acestei sărbători a diferit la început.
Astfel, unii o sărbătoreau în ajunul Bobotezei (5 ianuarie), iar în unele Biserici din Apus, ca cele din Spania, Galia și Milano, Buna Vestire s-a sărbătorit la 18 decembrie.
Părintele profesor Ene Braniște susține că sărbătoarea a fost introdusă la Roma de Papa Leon al II lea (681-683).
Inițial, a fost doar o sărbătoare locală, fiind denumită Sărbătoare a așteptării Nașterii Domnului. Începînd cu secolul XI, data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică de atunci.
Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare . Este una dintre sărbătorile pentru care Biserica acordă dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea aceasta.
Buna Vestire este cunoscută în calendarul popular sub denumirea
de Ziua Cucului. Bătrînii spun că în această zi cucul cîntă
prima dată în noul an, vestind primăvara.
– Semne din popor de Ziua Cucului. Dacă primul cîntec al cucului era auzit pe stomacul gol, în spatele omului, era semn rău. De aici și zicala: ”Cucu-n spate mi-a cîntat/ Și moartea m-a săgetat!”.
Un alt obicei era ca, în această zi, să se numere de cîte ori cucul își cîntă numele. Numărul reprezenta anii pe care îi mai avea de trăit cel care asculta. Toți oamenii așteptau să audă cucul cîntînd. Era nevoie de trei condiții să fie îndeplinite de cel care îl asculta: să aibă banii la el, să nu fie flămînd și să nu fie supărat.
– Ursita cucului. Flăcăii și fetele îl întrebau pe cuc cînd se vor căsători:
”Cucule voinicule/ Cîți ani îmi vei da/ Pîn’ m-oi însura (mărita)?”
Dacă se întîmpla ca, după rostirea acestor cuvinte, cucul să cînte, flăcăii și fetele se așteptau ca abia peste un an se vor căsători. Dimpotrivă, dacă el tăcea, însemna că se va face o căsătorie grabnică. Craca pe care a cîntat cucul de ziua sa era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, pentru ca flăcăii să nu le ocolească.
– Cucul tămăduitor de… boala iubirii . În unele zone din țară, cei care sufereau din dragoste, pentru că persoana iubită îi ignora, foloseau următorul leac: se ungeau cu untură de cuc în dreptul inimii.
– Gromovnicul în Ziua Cucului. Bătrînii ne amintesc de prognoza vremii din ziua Bunei Vestiri. Astfel, după cum va fi vremea de Blagovestenie, așa va fi timpul și în zilele Sfintelor Paști. După cum va fi vremea în fiecare sfert de zi (șase ore) din Ziua Cucului, așa se va prevesti pentru fiecare anotimp al anului.
In conceptia celor mai multi români, cucul cânta de la Buna Vestie până la Sanziene sau San Petru, când se ineaca cu orz si nu mai poate cânta, prefacându-se in uliu si petrecând astfel până la Buna Vestire viitoare.
Se mai credea că aşa cum este timpul de Buna Vestire aşa va fi de Pasti. Se spune că de Buna Vestire e bine să mâncăm peşte, pentru a fi sănătoşi tot anul.
Cum era ţinută Buna Vestire?
In Transilvania, fiecare familie pregătea in seara de dinaintea Bunei Vestiri clopoţei, chibrituri si tămâie. In zori de zi, primul membru al familiei care se trezea mai de timpuriu, lua o oală cu jar, pe care pune tămâie, ieşea afară spre a inconjura de trei ori clădirile si a afuma vitele. In timpul acesta făcea zgomot cu clopoţelii legaţi la picior. După aceasta mergea la pomi, si, făcând sub ei focuri slabe, căuta să vadă care va da semne de rodire. Pe pomul ce i se părea că nu va rodi il atingea de trei ori cu tăişul toporului, zicând: “Dacă nu rodeşti, te tai!”
Simion Florea Marian aminteşte faptul că potrivit acestei credinţe “focul din oală atrage căldura verii, tămâia alungă si depărtează şerpii de pe lângă casă, iar focul de sub pomi dezmorteste si readuce in fire organele nutritive deja pierdute.”
O altă credinţă foarte răspândită spune că dacă in aceasta zi se oua vreo găină, gâscă sau raţă, atunci “ouăle nu sunt bune de pus sub cloşcă, pentru că nu ies pui cumsecade dintr-insele. Tot in această zi se scot afară stupii care nu s-au scos in ziua de Alexii, si se scot afară vitele de prin grajduri si se lasă la soare, ca să fie sănătoase peste tot anul.
Incepând cu Buna Vestire, femeile din Banat se duc in pădure si aduc lemne pe care le păstrează apoi pentru Joia cea Mare.
Blagovesnicul – Sfântul Arhanghel Gavriil
Sărbătoarea Bunei Vestiri continuă, a doua zi (26 martie), cu sărbătoarea Sfântului Arhanghel Gavriil, cel care i-a adus Fecioarei Maria vestea cea bună a intrupării Domnului. Sfântul Arhanghel Gavriil este numit de către cei mai mulţi români din Bucovina, Blagovesnicul.
Este o sărbătoare ţinută mai ales de către femei pentru că Arhanghelul a adus vestea Maicii Domnului. Femeile nu lucrează in această zi, mai ales prin casă, pe când bărbaţii lucrează afară. Ca şi Blagovestenia, sărbătoarea era considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor şi plantelor: nu se puneau cloştile sau se credea ca din ouale ouate in aceasta zi nu ies pui; vacile nu se “goneau”; nu se semăna porumbul (Moldova, Bucovina).
Un alt obicei, prevedea ca oamenii să continue a mânca peşte
si in această zi, “nu numai pentru hrană, ci pentru a fi sănătoşi
ca peştele in tot timpul anului.”
Lasă un răspuns