Partajează asta:

„Cultivă adevărata atitudine prietenoasă,

căci numai astfel atragi prieteni adevărați către tine.

Prietenia adevărată constă în a vă fi utili în mod reciproc,

în a le oferi prietenilor îmbărbătare la durere,

simpatie la necaz,

sfat în probleme

și ajutor material în vremuri de adevărată restriște.

Prietenia constă în a te bucura de soarta bună a prietenilor tăi

și a simpatiza cu ei în vremuri grele.

Prietenia merge cu dragă inimă înaintea plăcerilor egoiste sau a propriului interes,

de dragul fericirii unui prieten,

fără conștiința vreunei pierderi sau vreunui sacrificiu,

și fără a ține seama de cost.”
(Paramhansa Yogananda, „Relațiile spirituale”)

Partajează asta:

Pregătirile pentru Paște pot fi la fel de plăcute precum sărbătoarea în sine, mai ales vopsitul ouălor, la care poate participa toată familia, de la cei mari până la cei mai mici.

Ca să aveți ouă de Paște frumoase, fiți atenți să cumpărați doar unele cu coajă netedă, fără asperități.

Înainte de a le vopsi, spălați bine coaja.

Mai întâi lăsați-le jumătate de oră într-un vas cu apă călduță în care ați pus puțin oțet, apoi clătiți-le bine.
Înainte de a fierbe ouăle, faceți cu un ac subțire o gaură în capătul mai lat – astfel, ouăle nu se vor crăpa.

Fierbeți-le apoi cel puțin cinci minute și lăsați-le să se răcească de tot înainte de a începe să le colorați.
Există numeroase metode de a colora ouăle de Paște, iata doar câteva dintre ele:
• OUĂ VOPSITE: Puteți colora ouăle cu vopsele speciale, cumpărate de la magazin, sau cu ajutorul unor culori naturale. Dacă optați pentru cele naturale (mai pastelate și mai elegante), aveți nevoie de câteva plante și legume a căror infuzie colorează oul: coajă de ceapă pentru o culoare brun-roșcată, spanac pentru verde, mușețel sau frunze de măr pentru galben, urzică sau frunze de mesteacăn pentru verde-crud, varză roșie pentru roz, afine sau coacăze pentru albastru.
• OUĂ CU MODEL: Modelul îl puteți face cu frunze sau „ștampile” confecționate din bucăți de cartof. În cazul frunzelor, vopsiți oul, puneți frunzulița pe coajă, o fixați cu o bucată de ciorap de nailon și cufundați oul din nou în vopsea. Dacă vreți să imprimați alte forme pe ou (inimioare, steluțe etc.), decupați forma dorită dintr-o bucată de cartof crud, puneți culoare pe „ștampilă” și o imprimați apăsând-o pe coaja oului.
• OUĂ MARMORATE: Întindeți vopseaua în strat gros, cu ajutorul unei pensule. Înainte ca vopseaua să se usuce, aplicați pete dintr-o altă culoare. Ștergeți contururile cu o scobitoare, până când obțineți un model asemănător marmurei.

O idee în plus: OUĂ CU PICĂȚELE ȘIC
Fierbeți ouăle, vopsiți-le și puneți-le în suporturi albe. Cu ajutorul unor culori acrilice, faceți-le un model: buline, flori sau linii. Același model, dar în culoarea predominantă a oului, îl realizați mai apoi și pe suportul alb.

Sursa: revista „Lumea femeilor”.

Partajează asta:

„Mesajul pe care vreau să ți-l transmit este că ai nevoie de cunoaștere, nu de caracter.

Cunoașterea este lucrul adevărat, caracterul este entitatea falsă.

De caracter au nevoie cei care nu au cunoaștere.

Dacă ai ochi, n-ai nevoie de baston de orb ca să-ți găsești drumul pe bâjbâite.

Dacă vezi, nu-i întrebi pe alții: «Unde e ușa?».
Este nevoie de caracter pentru că oamenii sunt lipsiți de cunoaștere.

Caracterul este doar un lubrifiant; el te ajută să-ți duci viața lin, fără șocuri. …

El este un amortizor.

Oamenilor li se spune să fie umili.

Umilința este un amortizor – dacă înveți să fii umil, ești în stare să te aperi de eul altora.

Oamenii nu-ți mai fac atâta rău, ești un om umil.

Dacă ești egoist, ești rănit iar și iar – eul este foarte sensibil –, și atunci îți învelești eul cu o pătură de umilință.

Lucrul ăsta te ajută, îți netezește calea făcând-o mai lină, însă nu te transformă.

Munca mea are rolul de a te transforma. …

Eu vreau să te transformi și să treci de la necunoaștere la cunoaștere, de la întuneric la lumină.

Nu pot să-ți dau un caracter; pot să-ți dau numai clarviziune, cunoaștere.

Vreau să trăiești clipă de clipă nu conform unui șablon impus de mine sau de societate, de biserică sau de stat.

Vreau să trăiești la lumina conștienței tale, conform propriei cunoașteri.”

(Osho, „Conștientizarea – Cheia pentru a trăi în armonie”)

Partajează asta:

„Dacă încerci să înțelegi și cauți adânc,

afli că dragostea este lucrul cel mai important, esențial al ființei tale.

Nu-l înfometa.

Ajută-l să crească, să devină un copac mare;

astfel încât păsările cerului să-și găsească adăpost în tine;

așa încât, în dragostea ta să poată poposi călătorii obosiți de pe drum;

astfel încât să-ți poți dărui dragostea;

în așa fel încât să poți deveni și tu o albină.

În extazul tău, și tu poți împărtăși oamenilor ce ai găsit.”
(Osho, „Compasiunea – Suprema înflorire a iubirii”)

Partajează asta:

„Nimeni nu vrea să fie singur.

Fiecare vrea să facă parte dintr-o mulțime, și nu doar dintr-o mulțime oarecare, ci dintr-o mulțime mare – o mulțime religioasă, un partid politic, un club cu mii de membri, și multe alte grupări.

Omul vrea să fie susținut douăzeci și patru de ore pe zi, pentru că falsul, fără susținere, nu poate să reziste. În clipa în care e singur, omul începe să simtă o nebunie ciudată.

Timp de mulți ani s-a crezut cineva, iar apoi, într-o clipă de singurătate, își dă seama că nu e acel cineva.

Atunci apare frica; cine e el, de fapt?

Din cauza anilor mulți de reprimare, adevărata identitate va avea nevoie de ceva timp ca să se exprime. Misticii au numit intervalul dintre cele două identități «noaptea neagră a sufletului», o expresie foarte potrivită.

Omul nu mai e fals, dar nici real, încă.

E în încurcătură, nu știe cine este.

În Occident, mai ales, problema e și mai complicată, pentru că nu s-a pus la punct nici o metodologie de descoperire a adevăratei identități cât mai repede, pentru ca noaptea neagră a sufletului să fie scurtată.

Occidentul nu știe nimic despre meditație. Iar meditația nu înseamnă decât să fii singur, liniștit și tăcut, așteptând ca adevărata identitate să se afirme.

Nu e o acțiune, e o relaxare tăcută, pentru că orice acțiune e dictată de falsa personalitate.

Toate faptele tale săvârșite de-a lungul anilor își au originea în falsa personalitate.

E un obicei vechi.”

(Osho, „Curajul – Plăcerea de a trăi periculos”)