Archive for 21 martie 2014
„La nivelul pe care se află Fiinţa noastră, ne creăm existenţa… tot ce vezi şi atingi este reflectarea imaginii Fiinţei tale şi provine din incompletitudinea ta, de la golul pe care-1 porţi in interior. In viaţă nu există spaţii goale.
Dacă nu le umpli voit, impunându-ţi un nou model de a gândi, de a acţiona, lumea o va face în locul tău, nemilos.
Dacă nu vezi sau nu vrei să vezi, boala se cronicizează şi comedia vieţii tale devine din ce în cea mai tragică.
Totul se întâmplă pentru a-ţi evidenţia cauza acelei drame şi a te duce înapoi la sursa ei… pentru a te ajuta ca într-o
bună zi să intervii şi să schimbi această viziune fatalistă asupra existenţei.”
Stefano Elio D’Anna
„Autoobservarea înseamnă autocorectare… Un om poate să vindece orice din trecutul său, dacă este capabil să se autoobserve.
Autoobservarea este ca o privire de la înălţime asupra vieţii tale!
Este ca şi cum ai aduce evenimentele, circumstanţele şi relaţiile trecute sub lumina unui reflector.
Daca eşti în stare sa te observi pe tine însuţi, corectarea vine de la sine…
Autoobservarea înseamnă terapie… o consecinţă firească a detaşării dintre observator şi observat.
Autoobservarea deschide calea omului pentru a vedea ce-l ţine legat de problemele eterne ale lumii: prejudecăţi, sentimente de vinovăţie, prejudicii, emoţii negative şi premoniţii ale nenorocirilor…
Este un exerciţiu de detaşare, de trezire din transa hipnotică şi deşteptare…
La cea mai mică oprire a efectului hipnotic al lumii asupra ta, s-ar nărui toate cele în care crezi şi s-ar destrăma echilibrul aparent şi certitudinile iluzorii ale unei vieţi.
Din acest motiv majoritatea oamenilor nu sunt în stare sa se autoobserve.
Să te detaşezi de panorama lumii, chiar şi pentru o secundă… este un efort prea mare pentru cei mai mulţi dintre oameni.
Nimeni nu poate face asta de unul singur.
Să te întâlneşti cu tine însuţi, cu minciunile tale, să hoinăreşti prin labirintul Fiinţei tale fară o pregătire impecabilă, ar însemna să Hi ucis pe loc.
„De-a lungul vieţii, omul poate vedea cel mult o mie de luni pline, însă este foarte posibil ca, ajuns în amurgul vieţii lui, să realizeze că n-a avut timp să observe niciuna.
Iar luna este în exteriorul tău.
Gândeşte-te cu cât mai dificil îi este unui om să se observe pe sine, să schimbe direcţia atenţiei lui spre interior.
Autoobservarea este doar începutul Artei de a Visa.
Stefano Elio D’Anna
„Iertarea de sine înseamnă pătrunderea în cutele fiinţei tale, chiar acolo unde este încă destrămată… înseamnă curăţarea şi tratarea rănilor care sunt încă nevindecate… înseamnă încheierea socotelilor…
Iertarea de sine poate schimba trecutul şi ruinele lui!
Totul este aici, acum!
Trecutul şi viitorul se împletesc permanent în viaţa unui om!
Accesarea „timpului-trup” înseamnă să fii capabil de a schimba trecutul şi de a crea un destin nou.
Ca să păşeşti în trecutul tău şi să-1 vindeci, vei avea nevoie de multe pregătiri. Fără ideile şi principiile unei Şcoli nu vei reuşi, n-ai şti nici măcar de unde să începi.
Iertarea de sine este o călătorie de întoarcere la tine însuţi, este adevăratul motiv pentru care ne-am născut.
Oamenii n-ar trebui nicicând să întrerupă acest proces de vindecare.”
Stefano Elio D’Anna
„Trecutul tău este o pedeapsă de la Dumnezeu!
Trebuie să-l transformi… să-l răscumperi… trebuie să-l schimbi!
în trecutul tău sunt prea multe goluri… conturi neachitate, datorii interioare care nu au fost plătite, sentimente de culpabilitate, autocompătimire şi mai presus de toate unghere întunecate, unde praful şi rugina domnesc cu nepăsare/
Fiinţa ta este o prăvălie prost condusă, cu preţuri puse la întâmplare/
Lucrurile nepreţuite sunt la preţ redus, pe când fleacurile costă sume exorbitante. Să continui în aceeaşi manieră înseamnă să dai greş…
Există un loc în Fiinţa ta, unde gândurile, sentimentele, emoţiile, faptele şi evenimentele sunt înregistrate pentru totdeauna şi chiar după ce au trecut ani întregi putem să le regăsim acolo, ca pe nişte obiecte aparent inerte şi inofensive, azvârlite într-o mansardă. De fapt, ele continuă să ne influenţeze şi să ne condiţioneze existenţa. Acolo trebuie să te întorci!
Va dura cel puţin la fel de mulţi ani câţi ai petrecut în prăvălia ta ineficient condusă…
Stefano Elio D’Anna
„Este momentul să renunţi la viziunea ta conflictuală asupra lumii.
Este timpul să laşi să moară tot ce nu poate supravieţui.
A venit vremea să te naşti din nou.
Este momentul pentru un nou exod şi o nouă libertate.
Este cea mai importantă aventură pe care şi-o poate imagina un om: redobândirea integrităţii sale pierdute!”
…..
„Ai trăit o viaţă Jipsită de sens… o viaţă dureroasă.
Ascuns în spatele unei slujbe, sub iluzia protectoare a salariului, n-ai făcut altceva decât să perpetuezi pauperitatea şi suferinţa lumii”
….
„Viaţa este prea valoroasă pentru a o risipi în dependenţe şi prea scumpă ca să o pierzi!
A venit vremea schimbării!”
Stefano Elio D’Anna
Care este adevărul pentru o fiinţă care trăieşte la nivelul Maestrului Interior?
Despre acest adevăr s-ar putea scrie cărţi întregi. Dar esenţa poate fi exprimată în câteva fraze.
Maestrul este o fiinţă liberă. Nu depinde de ceilalţi, de părerile lor, de umorile lor pentru a fi el însuşi, în cea mai deplină autenticitate. Nu se falsifică, pentru că nu se teme de nimic, nu aşteaptă nimic, nu depinde de nimic. El este centrul întregului său univers, centrul realităţii sale. El are conştienţă faptului că el şi nimeni altcineva este Creatorul propriei sale experienţe. Este un Creator conştient, spre deosebire de majoritatea oamenilor, care îşi imaginează că realitatea pe care o experimentează este „exterioară” şi nu depinde de ei.
Maestrul îşi asumă complet orice împrejurare a vieţii sale. Are o încredere impecabilă în sine şi în realitatea experimentată, pe care niciodată nu o consideră adversă. Maestrul percepe faptul că realitatea îl slujeşte şi percepe dimensiunea iniţiatică a fiecărei clipe şi a fiecărei împrejurări. Nu caută în afara sa nici modele, nici metode, nu merge pe cărări bătute, creativitatea sa este debordantă. Acţiunile sale în dimensiunea orizontală a existenţei, adică în această lume în care ne întâlnim în trupuri din came şi sânge, sunt precise, rapide şi intuitive.
Maestrul mai curând simte realitatea decât o judecă. Raţiunea sa este clară şi liniştită, folosind mai degrabă la a aduce în dimensiunea densă, la înfăptuire, viziunea sa care-şi trage puterea din spaţiile rarefiate ale conştiinţei, una
peste alta, a trăi Maestrul este echivalent cu a te elibera de iluzie, aici şi acum, fară a mai aştepta nimic altceva, decât ceea ce este.
Maestrul nu se află niciodată în luptă cu viaţa, căci este conştient că tot ceea ce există nu sunt decât aspecte ale propriei sale fiinţe, că nimic nu este „exterior”, ci totul face parte din sine. Este perfect transparent, în faţa oricărei energii, conştient de natura curgătoare a Creaţiei, este capabil să asculte realitatea, iar privirea sa pătrunzătoare desluşeşte rolurile, identificările şi jocurile iluziei în care sunt
scufundaţi majoritatea oamenilor. Nu judecă niciodată această rătăcire, căci e conştient că face parte din marele dans al Divinităţii care se experimentează pe Sine prin experienţă.
Nu vorbeşte despre compasiune şi pentru el este un non-sens iubirea care se poate da ori lua. El trăieşte compasiunea, care nu înseamnă altceva decât a fi conştient, adică a percepe, a simţi experienţa celuilalt ca fiind propria experienţă. El trăieşte Iubirea, ca stare de conştienţă în care totul face parte din el însuşi.
Maestrul nu se retrage în deşerturi sau în peşteri pentru a medita şi nu-şi neaga trupul, fiind conştient de faptul că acesta este parte a experienţei umane şi fară el, sau fară orice altă parte a acestei experienţe, nu ar fi complet.
Dar nici nu se confundă niciodată cu gloata sau cu conştienţă masei. Este liber de orice credinţe, sisteme de gândire, liber de orice filozofie sau sistem mistic, liber de orice identificare.
SCOALA ZEILOR – Stefano Elio D’Anna (fragment)
Unul dintre cele mai pretioase daruri pe care i le poti face copilului tau este sa ai grija de tine,
de drumul tau.
In loc sa-i pui in carca dorintele si aspiratiile tale, incercand sa te realizezi prin el,
ofera-i binecuvantarea de a trai langa un parinte impacat cu el insusi…
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.