Archive for 28 iunie 2014
Citeste cartea despre care vorbeste toata lumea!Cele 50deviciialeDomnului Grey,primulvolumaltrilogiei,abeneficiatdearticole peprimapaginaincelebrelepublicatii New York Times si Wall Street Journal si unprimtiraj de 750.000 deexemplare.Aceasta primatiparires-adoveditincatevazileinsuficienta,astfelcaeditorul americans-avazut „obligat“ saretipareascaromanul.Dupadoarsasesaptamani delalansarecarteas-avandutdoarinSUA in 10.000.000 decopii,dupa cumaanuntat New York Times.Aparuta siinMareaBritanie,carteaurmeaza safietradusainpeste 30 detari.Drepturile deecranizare aleromanului aufost castigate de Universal Pictures.Romantic, amuzant si incarcat de erotism, acest roman te cucereste, te captiveaza si te domina.
Anastasia Steele, studenta la filologie, ii ia un interviu lui Christian Grey, un tanar om de afaceri de succes, pe care il gaseste foarte atractiv si de-a dreptul intimidant. Retrasa si interiorizata, Ana este socata sa constate ca, pentru prima data in viata, este atrasa puternic de cineva. Christian o avertizeaza ca trebuie sa stea departe de el, iar ea nu face decat sa-l doreasca si mai tare. Dar cand descopera gusturile erotice speciale ale acestuia, incepe sa ezite: dincolo de sarmul si succesul de care se bucura, Christian Grey este un barbat tulburat de demoni ascunsi si ghidat de o excesiva nevoie de a-i controla pe ceilalti.
Va putea oare Ana sa accepte sclavia sentimentala impusa de Christian? Si daca da, va mai putea oare iubi ceea ce descopera?
Pentru descarcare accesati link-ul de mai jos:
E-L-James-Cincizeci-de-umbre-ale-lui-Grey-vol-1
Acest roman te cucereşte, te captivează şi te domină.
Intimidată de gusturile speciale şi secretele întunecate ale tânărului şi frumosului om de afaceri Christian Grey, Anastasia Steele se desparte de acesta şi îşi începe cariera la o editură din Seattle.
Însă dorul de Christian o urmăreşte neîncetat, iar atunci când acesta îi propune un nou „contract”, Anastasia nu poate rezista. Ei reîncep relaţia, iar Anastasia află mai multe despre trecutul chinuitor al iubitului ei pervertit, provocator şi măcinat de frământări.
În timp ce Christian se luptă cu demonii săi interiori, Anastasia este nevoită să se confrunte cu furia şi invidia unei femei care a făcut parte din trecutul lui Grey şi trebuie să ia cea mai importantă decizie din viaţa sa.
Pentru descarcare accesati link-ul de mai jos:
E-L-James-Cincizeci-de-umbre-intunecate-vol-2-ctrl
Iata cateva idei importante din „CARTEA GESTURILOR” de PETER COLLET
Indicatori ai dominatiei
-cresterea inaltimii aparente prin adoptarea unei posturi in care spatele este drept;
-adoptarea “posturii de calaret”, cu picioarele intinse si talpile departate, indica mai multa atitudine dominatoare decat “pozitia de drepti”;
-in pozitia asezat, persoanele dominante tind sa ocupe cat mai mult spatiu – fie prin pozitia “nicovala” (picioarele indoite, coapsele rasfirate, ambele talpi asezate ferm pe sol), fie prin pozitia “cifra patru” (glezna unui picior se odihneste pe coapsa celuilalt astfel incat membrele sunt asezate in forma cifrei patru);
-asezarea unei maini sau a ambelor pe solduri;
-indivizii dominanti iau primii cuvantul, intrerup mai des, ii descurajeaza prin ridicarea tonului vocii sau semne pe cei care incearca sa-i intrerupa, folosesc mai putine semne de nehotarare (ca “aaa” sau “hmm”);
-vocile “joase” sunt asociate cu dominarea si amenintarea, in timp ce vocile “inalte” sunt asociate cu supunerea si atitudinea impaciuitoare;
-atingerile pot fi “orizontele”, intre membrii gupului care au statut social asemanator si “verticale”, intre membrii cu statut social diferit;
-intr-o conversatie, persoanele dominante isi privesc mai mult interlocutorul in timp ce vorbesc (pentru a-si asigura controlul conversatiei) si mai putin atunci cand asculta (pentru a arata ca nu sunt gata sa il flateze pe celalt si ca nu vor sa ramana mult timp in pozitia de ascultatori).
Indicatori ai supunerii
-ridicatul din umeri – transmite un mesaj de neajutorare (nu pot, nu stiu, nu e vina mea);
-in pozitia asezat, persoanele submisive tind sa-si traga picioarele inapoi sau chiar sa si le ascunda pentru a nu deranja alte persoane prin patrunderea in spatiul public. Ele tind, de asemenea, sa-si apropie sau sa-si incruciseze picioarele la nivelul coapselor sau al gleznelor;
-cand stau in picioare, persoanele submisive tind sa adopte “pozitia paralela” (picioarele drepte si paralele), “pozitia foarfecelui” (picioarele drepte si incrucisate) sau “pozitia lamei indoite” (toata greutatea corpului se afla pe un picior, iar celalalt este indoit);
-gesturi de autolinistire: mangaierea parului, “coada de porumbel” in care degetele mainilor se intrepatrund, asezarea mainilor una peste alta, asezarea bratelor peste corp ca si cum persoana ar fi imbratisata de cineva, impreunarea mainilor la ceafa (adultii le sustin copiilor foarte mici gatul atunci cand ii iau in brate);
-capul este lasat in jos sau intr-o parte;
-persoanele submisive isi feresc privirea in mod inconstient pentru a reduce sentimentul de frica pe care il resimt fata de persoanele dominate si pentru a le indica acestora ca nu au de gand sa atace: fie privesc in jos, fie isi misca privirea de la un capat la altul al campului vizual fara a-si misca si capul, fie arata ca sunt dezarmati folosind privirea “cu ochii mariti”;
-sprancenele ridicate arata ca oamenii sunt atenti, impresionati. Sprancenele ridicate si unite arata atat supunere, cat si ingrijorare;
-in situatiile tensionate, persoanele subordonate zambesc mai mult decat persoanele dominante. Zambetul lor are rolul de a calma. In situatiile prietenoase persoanele subordonate zambesc la fel de mult, iar cele dominante zambesc mai mult decat in situatiile tensionate. Femeile zambesc mai mult decat barbatii. O femeie care zambeste putin este perceputa ca fiind nefericita, in schimb un barbat care zambeste putin este perceput ca domnant. Cu cat puterea unui barbat creste, cu atat el zambeste mai putin. Aceasta scadere a numarui de zambete in functie de pozitie nu a fost observata si la femei. Persoanele subordonate adopta un numar mai mare de zambete false. Acestea se deosebesc de cele sincere prin mai multe elemente (vezi sectiunea Indicatori ai minciunii).
Indicatori ai anxietatii
-transpiratia – apare uneori ca raspuns la situatiile incarcate emotional;
-respiratia este mai accelerata cand ne este frica. Persoanele cu respirarie lenta si profunda sunt in general mai stabile emotional si au mai multa incredere in ele. Se poate evalua usor starea emotionala a unei persoane observand atent felul in care respira;
-miscari ale corpului agitate, neregulate. Cand o persoana bate din picior arata ca ar vrea sa se retraga cat mai repede, la fel si cand se joaca cu mainile sau cu diferite obiecte. Posturile sunt cele descrise mai sus in cazul indicatorilor supunerii;
-persoanele anxioase isi mangaie corpul in locul unde le-ar placea sa fie mangaiati de o persoana protectoare – barbia, gatul, obrajii, parul. De asemenea ele manipuleaza diferite obiecte: chei, ochelari etc;
-persoanele anxioase evita privirea partenerului atunci cand apar dezacorduri. De asemenea, aceste persoane cilpesc mult mai des;
-cei mai importanti indicatori sunt cei legati de tractul gastro-intestinal (buze, gura, gat, esofag, stomac, intestine): uscarea gurii, tusea, greutatea de a inghiti, muscarea buzelor, tragerea buzelor inauntru si tinerea lor intre dinti, muscarea unghiilor, bagarea unui obiect in gura;
-vocea devine mai ascutita sau tremurata, oamenii vorbesc mai repede si mai putin. Uneori poate sa apara chiar balbaiala.
Indicatori ai minciunii
-se spune ca mincinosii obisnuiesc sa evite privirea interlocutorului, insa acesta nu este un mod prea sigur de a detecta minciuna, deoarece “vinovatii” pot controla foarte usor acest indicator. Clipitul este mult mai greu de controlat, dar el apare nu doar in cazul minciunii, ci si in cazul unei stari tensionate;
-frecarea palmelor, scarpinatul in cap, folosirea mainilor pentru a mangaia diferite parti ale fetei pot indica minciuna. Deoarece mincinosii fac efortul de a-si controla partea de sus a corpului, minciuna e mai usor de detectat privind partea de jos a corpului: modificarea pozitiei picioarelor si talpilor ofera informatii mai de incredere decat mainile sau fata;
-acoperirea totala sau partiala a gurii si scarpinatul nasului (deoarece atunci cand o persoana minte fluxul sanguin in regiunea nasului creste, creand o senzatie neplacuta);
-mascarea emotiilor negative care insotesc minciunile se poate face printr-o “expresie impasibila” si prin zambet. Majoritatea oamenilor nu reusesc sa faca diferenta intre un zambet fals si unul autentic. Zambetele false dureaza mai mult, se “formeaza” mai usor si sunt “descompuse” mai rapid, implica doar gura (nu si regiunea aflata in partea exterioara a ochilor) si de cele mai multe ori sunt asimetrice (apar doar pe o singura parte a fetei);
Contrar parerii ca cel mai usor minciuna se detecteaza din gesturi, ea se detecteaza cel mai usor urmarind discursul unei persoane:
-mincinosii deviaza de la subiect, povestind cu totul altceva decat ce sunt intrebati;
-dau informatii generale, iar cand li se cer detalii de obicei nu dau un plus de informatii, ci repeta ce au spus inainte. O persoana onesta ofera detalii legate de spatiu, timp si sentimentele celor implicati, iar cand i se cer detalii aduce multe informatii noi;
-dau raspunsuri care starnesc confuzia, invitand la interpretari;
-folosesc in masura mult mai mare negarea. Nixon a sustinut, in scandalul Wategate: “Nu sunt un excroc.”, si nu: “Sunt un om cinstit.”;
-mincinostii vorbesc foarte putin despre ei (folosind “eu”, “mie”, “mine” etc) si folosesc multe generalizari: “nimeni”, “niciodata”, “oriune”, “toata lumea” etc;
-mesajul este transmis mult mai formal, fara a folosi eliziunea (de exemplu folosesc “nu imi” in loc de “nu-mi”);
-daca minciuna nu a fost repetata inainte, oamenii tind sa faca o pauza inaintea ei si sa o spuna vorbind mai lent decat atunci cand spun adevarul;
-pauzele intre cuvinte si propozitii sunt mai dese decat de obicei, in ele aparand “aaa” sau “hmm”. Se intampla chiar ca mincinosii sa abandoneze o propozitie inceputa pentru a veni cu una noua.
___________________________
De curand, la Editura Trei a aparut o noua lucrare a lui Peter Collet, Cartea gesturilor europene, pentru care acesta marturisea ca a facut ample cercetari pe subiecti din mai multe tari.
Dupa cum spune autorul, “Studiul conduitelor europene reprezinta o provocare deosebita nu numai pentru ca acestea sunt atat de diferite, dar si pentru ca Europa se afla intr-un moment al marilor schimbari.”
Adepţii amorului tantric transfigurator s-au folosit dintotdeauna de parfumuri în ritualurile lor amoroase sacre. Simţul mirosului este cunoscut în Tantra ca fiind cel care stârneşte în fiinţa umană energia şi pasiunea erotică. În ceremoniile tantrice tradiţionale, se foloseau adesea poţiuni parfumate provenite din amestecuri de fructe de pădure, plante şi ierburi pentru ungerea trupului, ajutând atât la amplificarea senzualităţii, cât şi la trezirea aspiraţiei spirituale. În zilele noastre ne putem singuri prepara propriile parfumuri ale iubirii, folosindu-ne de vastele colecţii de uleiuri esenţiale aromatice disponibile în magazinele de specialitate. Odată ce înţelegem care sunt efectele şi proprietăţile lor, le putem utiliza din plin pentru a ne îmbunătăţi viaţa amoroasă.
Uleiurile volatile aromate sunt esenţe provenite prin distilarea unei varietăţi de resurse naturale, cum ar fi unele flori, ierburi, fructe, frunze, rădăcini sau scoaţa anumitor copaci. Aceste esenţe păstrează multe din proprietăţile curative ale plantelor din care provin, iar aromele lor specifice pot transforma starea de spirit a celor doi iubiţi şi ajută la crearea unei atmosfere propice amorului transfigurator extatic.
Vă recomandăm să studiaţi temeinic efectele fiecărui parfum, precum şi proprietăţile benefice, fizice şi mentale a fiecărei esenţe. Lăsaţi-vă călăuziţi de stările pe care le resimţiţi ca răspuns la fiecare aromă în parte, dar şi la mirosurile lor combinate. În scurt timp veţi observa cum anumite parfumuri vă modifică dispoziţia sufletească, vă induc o stare de calm, vă stimulează simţurile, vă stârnesc impulsurile erotice sau vă induc o dispoziţie meditativă.
Anumite esenţe aromatice sunt recunoscute din vremuri străvechi pentru proprietăţile lor afrodiziace.
Lemnul de santal are o aromă dulce, care trezeşte senzualitatea şi are o influenţă calmantă asupra minţii. La fel ca santalul, patchouli provine din India, unde era întrebuinţat în ritualurile tradiţionale. Mirosul său penetrant cu iz de mosc este atât relaxant, cât şi erotico-stimulator.
Iasomia, ale cărei flori parfumate simbolizează delicateţea şi drăgălăşenia feminină, a fost din timpuri străvechi folosită pentru a eleva şi spiritualiza iubirea, pentru a stimula manifestările de tandreţe, romantismul şi pentru a atrage dragostea. Iasomia are efecte benefice în special asupra sexualităţii masculine, ajutând la detensionare în plan erotic, conferind căldură fizică şi emoţională. Bărbaţii se simt puternic atraşi de femeile care folosesc acest parfum.
Nicio altă floare nu are mai multe asocieri erotice decât trandafirul, care este consacrat Zeiţei Iubirii în mai toate tradiţiile mitologice. Intim legat de iubire şi voluptate, el îşi răspândeşte magia sa dulce pentru a dizolva rănile sufleteşti şi pentru a încuraja inima să se deschidă iar spre iubire.
Neroli Absolute, care se trage din floarea de portocal se spune că elimină anxietăţile din plan sexual, conferind virilitate şi fertilitate. El se poate combina într-un mod inspirat cu trandafirul şi iasomia pentru a realiza o reţetă aromatică seducătoare, ideală pentru amorul transfigurator.
Ylang-ylang provine dintr-un arbore înalt, ale cărui flori emană o mireasmă dulce, exotică din care se extrage un ulei puternic mirositor, afrodiziac, ce aprinde pasiunea.
Plantă cu parfum suav, busuiocul provine de asemenea din India, şi produce un ulei esenţial regenerator, ce are reputaţia de stimulent al senzualităţii. El amplifică pasiunea amoroasă în special în cazul femeii, îmbunătăţind rezonanţele cu planeta Venus, în timp ce în cazul bărbatului efectele sale sunt mai reduse la început şi se amplifică în mod gradat în timp, fiind apoi resimţite cu mare putere.
Piperul negru şi ghimbirul aduc căldură în inimă şi în corp, iar clary sage induce o stare puternică de euforie. Uleiurile derivate din citrice, cum ar fi cele de lămâie verde, portocal sau bergamotă, adaugă un gust picant şi jucăuşenie vieţii dumneavoastră amoroase.
Unele esenţe aromatice, precum lavanda sau muşcata nu sunt afrodiziace propriu-zise, însă chiar şi atunci când sunt întrebuinţate sub formă de uleiuri volatile, ele instalează în fiinţa umană o stare de echilibru sufletesc, care este atât de vitală pentru un amor transfigurator plin de armonie.
Ienupărul este un tonic general, foarte indicat pentru cazuri de impotenţă sexuală; ajută de asemenea la eliminarea tensiunilor nervoase şi a anxietăţii. Mirosul răşinos al tâmâii şi aroma lemnoasă a cedrului induc deopotrivă o stare de calm şi pace lăuntrică şi astfel conduc la o stare de elevare a minţii şi la sublimarea energiei erotice în plan spiritual.
Uleiurile esenţiale pot fi utilizate într-o multitudine de moduri pentru ca ele să ne farmece viaţa amoroasă. Înainte de a face dragoste, este recomandat să faceţi baie singur sau împreună cu fiinţa iubită, într-o apă infuzată cu până la 7 picături de uleiuri esenţiale afrodiziace şi relaxante. Amestecaţi picăturile într-o lingură de ulei de migdale şi vărsaţi conţinutul în apă îndată ce cada s-a umput. Agitaţi apoi apa cu grijă pentru ca picăturile să se distribuie omogen şi apoi relaxaţi-vă în acea apă, respirând profund pentru a inhala cât mai bine aromele minunate. Alegeţi esenţe blânde pentru piele, aşa încât ele să nu vă producă mâncărime.
Folosind un vas specific pentru aromaterapie, vă puteţi impregna camera specială pentru amor cu un parfum subtil şi îmbietor. Turnaţi un amestec de 7 picături de ulei esenţial în bolul cu apă şi aprindeţi apoi lumânarea tip candelă de dedesuptul lui, astfel încât vaporii seducători să impregneze întreaga atmosferă a camerei. Pentru acelaşi scop se pot folosi şi lumânările parfumate.
Esenţele parfumate se pot adăuga de asemenea într-un ulei vegetal pur, pentru a aprofunda experienţa tandră a unui masaj iubitor pe întregul corp, pe care îl puteţi oferi sau primi de la fiinţa iubită. Masajul între iubiţi poate fi o experienţă relaxantă atât din punct de vedere fizic cât şi emoţional, sau poate fi savurat ţinând locul preludiului într-un joc amoros. Creaţi propria voastră reţetă de uleiuri esenţiale, care să vă inducă în cuplu o stare romantică, înnobilatoare şi inspiratoare erotic, amestecând între 12-14 picături de esenţe într-un sfert de pahar de ulei vegetal.
Sfaturi utile:
Alegeţi întotdeauna uleiuri volatie de calitate, păstraţi-le într-un loc răcoros, ferit de razele soarelui. Amestecurile de uleiuri esenţiale se vor păstra în recipiente de sticlă închise la culoare sau de porţelan, însă niciodată în recipiente de plastic, deoarece acestea pot reacţiona cu compoziţia chimică a plasticului. Nu aplicaţi niciodată uleiurile esenţiale direct pe piele, ci diluaţi-le după cum menţionează prospectul într-un ulei vegetal natural, cum ar fi uleiul de sâmbure de struguri, floarea-soarelui sau migdale. Esenţele volatile aromate sunt substanţe puternice şi de aceea trebuie întrebuinţate în conformitate cu instrucţiunile producătorilor sau după sfatul unui aroma-terapeut calificat. Consultaţi prospectul de folosire şi lista de contra-indicaţii în caz de sarcină, boală, stare de devitalizare acută, bătrâneţe, sau în caz de predispoziţie pentru bolile de piele.
sursa : yogaesoteric.net
Teoria cu privire la faptul ca exista trei culori primare si patru culori secundare este in exclusivitate exoterica caci inca din cele mai vechi timpuri se stia ca exista sapte si nu trei culori primare, ochiul omenesc fiind capabil sa surprinda doar trei dintre ele. Astfel, desi verdele poate fi obtinut prin combinarea albastrului cu galbenul, exista si un verde autentic sau primar care nu este compus. Acest lucru poate fi dovedit prin spargerea spectrului cu o prisma. Helmholtz a descoperit ca asa-numitele culori secundare ale spectrului nu pot fi separate in culori primare. Prin urmare, portocaliul spectrului, daca este trecut printr-o a doua prisma, nu se descompune in rosu si galben, ci ramane portocaliu.
Constiinta, inteligenta si forta sunt simbolizate de culorile albastru, galben si rosu. Mai mult, efectele terapeutice ale culorilor se afla in armonie cu acest concept caci albastrul reprezinta o culoare linistitoare, electrica, galbenul este o culoare insufletita, iar rosul este o culoare calduroasa si tulburatoare. S-a demonstrat faptul ca mineralele si plantele afecteaza constitutia umana in functie de culori. Prin urmare o floare galbena va crea un medicament care va afecta constitutia in acelasi fel ca lumina galbena sau ca tonul muzical mi. Culoarea portocalie va corespunde fie tonului re fie acordului dintre do si mi.
Anticii considerau ca spiritul omului corespunde culorii albastru, mintea culorii galben, iar corpul culorii rosu. Prin urmare raiul este albastru, pamantul galben, iar iadul sau lumea subterana rosie. Conditia infricosatoare a infernului nu face decat sa simbolizeze natura sferei sau planul de forte din care este compusa. In misterele grecesti sfera irationala era intotdeauna rosie, caci reprezenta conditia in care constiinta este supusa pasiunilor si dorintelor naturii inferioare. In India, unii dintre zei sunt prezentati cu piele albastra pentru a simboliza constitutia lor divina, care depaseste sfera terestra. Conform filosofiei esoterice, albastrul reprezinta culoarea adevarata si sacra a Soarelui. Aparenta nuanta galbena sau portocalie a acestei sfere este rezultatul faptului ca razele au fost scufundate in substantele lumii iluzorii.
In simbolismul original al bisericii crestine culorile aveau o importanta deosebita iar folosirea lor era normata conform unor reguli foarte stricte. Totusi, neatentia cu care au fost folosite aceste culori inca din Evul Mediu a dus la pierderea intelesurilor lor profunde si emblematice. In aspectul sau primar, albul sau argintul simboliza viata, puritatea, inocenta, bucuria si lumina; rosul reprezenta suferinta si moartea lui Hristos si a discipolilor sai, dar si iubirea divina, sangele si razboiul, durerea; albastrul reprezenta sfera celesta si starea de contemplare; galbenul sau aurul simboliza gloria, roadele, bunatatea; verdele reprezenta fecunditatea, tineretea si prosperitatea; movul, umilinta, afectiunea profunda si necazurile; negrul simboliza moartea, distrugerea si umilinta.
sursa : http://www.almeea.com
Iluminarea este adevărul ultim. Căutătorul dispare, dar adevărul e găsit. Călătorul dispare, dar Dumnezeu e găsit. E important să înţelegi diferenţele…
De la iluminare nu mai e posibil să recazi, fiindcă tu nu mai eşti acolo, ca să poţi să recazi. Dar atâta vreme cât eşti, e posibil. Numai absenţa ta reprezintă garanţia că nu mai poţi recădea.
Înflorirea e începutul intrării în tine însuţi – tot aşa cum intri într-o grădină. E de o importanţă uriaşă, căci fără să intri nu vei ajunge niciodată la centru. Înflorind, îţi recunoşti pentru prima dată potenţialul. Înflorirea e perioada de tranziţie, de la omenesc la divin. Dar poţi să recazi, fiindcă înflorirea e atât de recentă şi de fragilă, iar trecutul tău e atât de vechi şi de puternic – te poate trage la loc; e încă acolo.
Trezirea înseamnă că te-ai apropiat foarte mult de centrul tău. Şi pe măsură ce te apropii de centru, căderea devine din ce în ce mai dificilă deoarece noua ta experienţă capătă putere, forţă, experienţă, iar vechiul pierde teren. Dar vechiul e încă acolo; el n-a dispărut. De obicei oamenii ajunşi la trezire nu mai cad, dar posibilitatea rămâne: se poate cădea.
Realizarea de sine înseamnă că ajungi la centrul tău. Multe religii au crezut că realizarea de sine e finalul – jainismul, de pildă – că ai ajuns la adevărul tău suprem. Nu e adevărat. Realizarea de sine nu e decât un strop de rouă care a devenit conştient, vigilent, mulţumit, împlinit. E aproape imposibil să mai cazi odată ce ai ajuns la realizarea de sine, dar spun aproape imposibil, nu absolut imposibil, fiindcă sinele te poate amăgi; îţi poate aduce egoul înapoi.
Sinele şi egoul sunt foarte asemănătoare. Sinele e cel natural, iar egoul e cel sintetic, aşa că se întâmplă uneori ca un om care a ajuns la realizarea de sine să devină un egoist pios. Egoismul lui nu va face niciun rău nimănui, dar cu siguranţă îl va împiedica să cadă în ocean şi să dispară cu desăvârşire.
Iluminarea e stropul de rouă care alunecă de pe frunza de lotus în oceanul vast, infinit. Odată picătura căzută în ocean, acum nu mai există cale nici măcar să fie găsită. Problema întoarcerii nu se mai pune.
Iluminarea este, aşadar, adevărul ultim. Ceea ce începe ca înflorire merge pe calea trezirii, ajunge la realizarea de sine. Apoi încă un salt cuantic şi dispari în ceea ce e veşnic, în ceea ce e infinit.
Tu nu mai eşti, doar existenţa e.
V-am vorbit despre Kabir, misticul cel mai mare al Indiei. Când era tânăr, a ajuns la realizarea de sine şi a scris un distih:
Herat, herat he sakhi Rahya Kabir, herai
„Căutând şi căutând şi tot căutând, o, prietene, căutătorul s-a pierdut.
Explorând şi explorând şi tot explorând, exploratorul s-a pierdut.”
Bund samani samund mein Sokat herijai
„Picătura de rouă a alunecat în ocean; acum nu mai e chip să fie adusă înapoi.”
Dar era prea devreme pentru a spune asta. Picătura de rouă era încă acolo, alunecând către ocean, dar încă nu căzuse în ocean.
Când i se apropia sfârşitul, Kabir s-a iluminat. L-a chemat pe fiul său, Kamal, şi i-a zis: „Am scris ceva greşit. La momentul respectiv acela era sentimentul meu, că ajunsesem la adevărul ultim. Înainte să mor, modifică şi scrie ceea ce am să-ţi spun acum.”
Modificarea e foarte mică la nivel de cuvinte, dar la nivel de experienţă e uriaşă. A folosit din nou aceleaşi cuvinte:
Herat, herat he sakhi
„O, preaiubite, căutând şi explorând, căutătorul s-a pierdut.”
Samund samund bund mein Sokat herijai
„Şi oceanul a alunecat în picătura de rouă; acum e imposibil de găsit.”
O mică diferenţă la nivel de cuvinte… „Picătura de rouă a alunecat în ocean” – ceva din sine a rămas în ea. Dar „oceanul a alunecat în picătura de rouă”… aceasta este extraordinara experienţă şi explozie a iluminării. Prima afirmaţie era despre realizarea de sine; a doua afirmaţie e despre iluminare.
Din iluminare, căderea e pur şi simplu imposibilă. Eşti dus – şi eşti dus pentru totdeauna; nici măcar o umbră sau o urmă a ta n-a mai rămas în urmă.
Până la realizarea de sine, posibilitatea rămâne – ea se micşorează tot mai mult, dar rămâne. Poţi începe să fii egoist cu privire la realizarea ta de sine. „Am ajuns la cunoaştere, sunt o persoană realizată. Sunt un sfânt, l-am întâlnit pe Dumnezeu” – „dar acel ‚eu’ e acolo, indiferent cât de pios. Până şi umbra lui e periculoasă; te poate trage înapoi.
Şi puteţi vedea şi la sfinţii voştri… un ego ciudat, dar foarte subtil. Spiritualitatea a devenit realizarea lor. Unii au toate bogăţiile din lume, alţii sunt cei mai frumoşi, alţii cei mai puternici, iar alţii sunt cei mai pioşi. Ceea ce contează nu e ce anume alimentează egoul – orice idee te poate face să cazi.
Nu trebuie să te opreşti până când nu ai ajuns în punctul în care nu mai eşti: atunci când nu mai există nimeni care să revendice experienţa, când ai parcurs tot cercul şi te-ai întors la lume ca un nimeni. Poate că oamenii nu te vor recunoaşte ca pe un mare sfânt… şi după cum am văzut eu, cei mai mari sfinţi au rămas nerecunoscuţi, fiindcă oamenii înţeleg numai limbajul egoului. Ei nu înţeleg limbajul absenţei egoului.
Cel mai mare înţelept le va părea oamenilor un om obişnuit, fără să aibă nimic special, fără să susţină că are vreun talent, vreo avere, vreo putere, geniu, cunoaştere – fără să susţină nimic. A devenit absolut un zero. Dar zeroul nu e negativ, e plin de dumnezeire, debordează de dumnezeire.
OSHO – ” SPLENDOARE ASCUNSA ”
EARTH CHANGE MZ 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.