ODATA CU ATITUDINEA INTERIOARA, SE SCHIMBA SI CALITATEA FIINTEI ~ OSHO

“Să spunem că cineva incearcă să te insulte.

Dacă îți poți păstra liniștea interioară, el nu va reuși.

Orice ar spune, nu te simți insultat.

Atât timp cât tu nu accepți insulta, încercarea lui de a te jigni va da greș.

În final, el va fi cel care se va simți ofensat.

Să vă spun o glumă:

Un psihanalist se plimba într-o dimineață cu prietenul său.
Un pacient al medicului, cam nebun, a venit alergând și l-a lovit cu putere în spate.
Psihanalistul s-a clătinat și a căzut la pământ, în timp ce omul se depărta alergând mai departe.
După ce și-a mai revenit, medicul și-a continuat liniștit plimbarea. Șocat, prietenul său l-a întrebat:
– Nu ai de gând să faci nimic? Omul acela e nebun. Trebuie neapărat să faci ceva!
– Asta-i problema lui, nu a mea, i-a răspuns psihanalistul.
Avea dreptate.

Era ca și cum ar fi spus:

„Faptul că m-a lovit este problema lui, nu a mea.
De ce să-mi pierd liniștea?“

Dacă altcineva este furios, este problema lui; dacă te insultă, este problema lui, nu a ta.
Dacă te afli într-o stare de liniște interioară autentică, nimic din exterior nu te poate tulbura.
Voi nu vă aflați nici o clipă într-o astfel de stare; de aceea, vă folosiți de orice pretext pentru a vă ieși din minți.
De fapt, fierbeați și înainte în interior, dar nu aveați încă un motiv să explodați.

Sosan spune:

Dacă mintea rămâne netulburată…
Și nu poate rămâne netulburată decât dacă se racordează la Sursă… nimic nu o mai poate ofensa, și când nimic nu o mai poate tulbura, lumea exterioară încetează să mai existe în forma ei veche. Odată cu atitudinea interioară, se schimbă și calitatea ființei.

Dacă altcineva reușește să te insulte, înseamnă că ești dispus să te lași insultat.
Dacă nu te simți insultat, nici un gest exterior nu ți se va părea o insultă.
Cum ar putea fi gestul o insultă dacă tu nu te simți insultat?
Dacă cineva este furios, nu îi poți percepe furia decât dacă aceasta te tulbură.
Dacă nu te tulbură, nu o vei percepe ca atare.
Calitatea se schimbă odată cu interpretarea, căci tu ești diferit. Dacă cineva te urăște, nu poți percepe ura decât dacă aceasta te tulbură.
Dacă nu te tulbură în niciun fel, cum ai putea-o numi ură?
Vei percepe vibrația, dar nu o vei numi ură, căci vechea minte a dispărut, așa că vechile nume nu se mai potrivesc.

În loc să te simți afectat, vei simți mai degrabă că îți pare rău de el, că îl compătimești.
Te vei gândi:
”Ce s-a întâmplat cu acest om?
Cât de mult trebuie să sufere, dacă se comportă în acest fel, și cât de inutil mi se pare totul!”
Îl poți chiar ajuta să iasă din această stare, știind că atunci când se înfurie, omul își otrăvește propriul corp.
Într-un fel este un om bolnav.
De aceea, vei simți nevoia să îl ajuți să iasă din această stare. Atunci când cineva este bolnav de cancer, nu simți nevoia să te cerți cu el. Mai degrabă îl ajuți, îl duci la spital…

În viziunea lui Buddha, a unui om ca Sosan, mintea omului furios este bolnavă de cancer.
De aceea, el simte nevoia să îl ajute; simte o stare de compasiune față de acesta.
Dacă această lume ar deveni ceva mai iluminată, nimeni nu s-ar mai putea înfuria fără ca familia și prietenii să îl ducă imediat la spital. Oamenii furioși au nevoie de medic.
Este inutil să le ripostezi și să te înfurii la rândul tău.
Este o prostie, căci acești oameni sunt deja bolnavi; cum poți să continui să îi lovești, în loc să-i ajuți?

Noi manifestăm compasiune doar în fața bolilor fizice, nu și în fața celor mentale.
Atunci când cineva este bolnav din punct de vedere fizic, noi nu ne simțim ofensați, orice ne-ar zice. […]

Dacă nu te simți tulburat, totul se schimbă,
căci întreaga ta atitudine este alta.
Ești un om diferit, iar acest lucru este suficient
pentru ca întreaga lume să se schimbe.
Ea încetează să mai existe în vechea ei ipostază.

Când în minte nu mai apar gânduri care discriminează,
vechea minte încetează să mai existe.
Discriminarea între bine și rău,
între preferințe și antipatii,
este însuși fundamentul minții.

Atunci când discriminarea dispare,
mintea cade într-un abis, iar omul ajunge la sursă.
Ființa ajunge la sursa ei și descoperă întreaga semnificație a vieții, binecuvântarea, extazul.
Destul pentru astăzi…”

( OSHO )

EARTH CHANGE MZ ~ FACEBOOK PAGE