Indaratnice sunt piedicile, dar ma doare inima cand incerc sa le sparg.
Libertatea este tot ceea ce vreau,
dar ma rusinez sa sper la ea.
Sunt sigur ca bogatia nepretuita salasluieste in tine
si ca tu imi esti cel mai bun prieten.
Dar nu am inima sa matur poleiala ce imi umple camera.
Giulgiul ce ma acopera este unul de praf si moarte.
Il urasc, dar il cuprind in brate-mi cu dragoste.
Datoriile-mi sunt mari, esecurile sunt mari, rusinea-mi este tainica si grea,
Si totusi, cand vin sa cer binele meu,
ma cutremur de teama ca nu cumva rugaciunea mea sa fie ascultata.”
Rabindaranath Tagore
Reblogged this on An'Anasha's Blog.
Buna ,
Vreau sa te FELICIT sincer pt valoarea pe care mi-o aduci , casuta mea de email este plina cu postarile tale si desi nu mereule citesc astazi mi-am dat timp si mi-ai luminat, energizat si intarit starea de bine pe care o simt . Multumesc pentru aceste postari minunate si pline de lecti ! Continua s-o faci pt o faci minunat 🙂
MULTUMESC MULT PENTRU PENTRU APRECIERILE FACUTE SI MA BUCUR SA STIU CA TRASMIT STAREA DE BINE ATAT DE MULT CAUTATA DE NOI TOTI ! CU RECUNOSTINTA, MARIAN ! O SA CONTINUI SA O FAC SI SPER DIN CE IN CE MAI BINE !