Partajează asta:

Ceea ce dorești, faci.

Iar ceea ce faci îți dictează starea ta de bine și starea celui de alături.

Îți determină felul de a fi lângă cineva și pentru cineva.

Nu poți să iubești și să lași, cum e imposibil să îți fie indiferent de cineva și să îl ai aproape. Poate cu tine, poate ținându-l de mână, dar niciodată în inima ta.

Lucrurile se aranjează după cum gândești și cum simți.

Chiar dacă vei face efortul să rămâi lângă cineva din milă sau obligație, până la urmă vei exploda și vei lăsa totul.

Pentru că în dragoste trebuie să fii și liber. În dragoste trebuie să vrei prezența celuilalt.

În dragoste trebuie să lași deoparte acest “trebuie” și să începi să iubești cu adevărat.

Vei dori să fii alături – vei fi.

Vei găsi pentru asta tot timpul din lume.

Vei sacrifica alte o mie de momente.

Vei lăsa deoparte orgoliul și indiferența.

Vei fi pentru că vei dori cel mai mult asta.

Pentru că așa e firesc, să-ți fie dor și să potolești acest dor cu o îmbrățișare, cu o conversație până după miezul nopții, cu un sărut.

Cu certitudinea că ești de acolo și că altundeva îți va fi rece și frig.

Că doar brațele lui te pot încălzi cu adevărat și doar cuvintele lui te pot încuraja.

Dacă nu vei fi convinsă, nici nu îți vei dori atât de mult să fii alături.

Iar dacă nu îți vei dori, vei găsi motive.

Multe, false și seci motive.

Că nu e suficient de bun, că nu sărută cel mai bine, că nu vorbește cel mai frumos.

Ba este el bun și sărută și vorbește la fel, doar că tu pur și simplu nu-l vrei.

Sau iubești pe altul sau vrei să fii singură.

Mai probabil că iubești pe altul. Sau pe alta.

Vei dori să fii alături, vei schimba la 180 de grade lumea din tine.

Pentru că dorințele transformă, mai ales cele frumoase, zămislite din dragoste.

Și intenția de a fi alături transformă.

Și pasiunea la fel.

Fie el cel mai grosolan bărbat sau fie ea cea mai rece femeie, dacă vei dori să o simți aproape, să-i miroși parfumul, să-i auzi cuvintele, să-i înțelegi caracterul și pur și simplu să fii alăruri, vei fi.

Dacă nu, nu.

Iubirile pasionale de-o noapte, relațiile frumaose care țin ani buni, căsniciile de succes ce durează o viață, toate sunt pentru că ambii au avut dorință și au găsit timp să fie împreună.

Fie că pe o noapte, pe câțiva ani sau pe viață.

Deja contează cum te împaci, ce oferi și ce construiești apoi.

Deși tot în timp te împaci, tot în timp oferi și tot datorită timpului construiești.

În rest găsești motive.

O mie și una de motive să lași.

Tu găsește o mie și una de clipe să demosntrezi contrariul.

Vei dori să fii alături – vei găsi timp. Nu vei dori – vei găsi motive.

SURSA : DEVORBACUTINE.EU

Partajează asta:

PENTRU VIZIONAREA ACESTUI FILM ACCESATI LINK-UL DE MAI JOS :

http://www.filmsubtitrat.com/lucy-2014-film-online-subtitrat/

VIZIONARE PLACUTA !

Scurta descriere :

O tanara care traieste in Taipei,Lucy (Scarlett Johansson) este obligata de mafia de acolo sa transporte droguri in propriul corp.

Din nefericire in urma unui accident drogurile se raspandesc prin corpul ei.

Dar cand asteapta sa moara din cauza supradozei de droguri, ea capata niste puteri extraordinare, ea fiind in stare sa miste lucruri cu forta mintii si sa perceapa cunostinte instantaneu.

Acum a venit vremea razbunarii.

Partajează asta:

Mai multi oameni, mai multe perspective.

Mai multi oameni, aceeași întâmplare, sensuri diferite, înțelegeri diferite.

De ce?

Pentru ca avem experiențe diferite.

Fiecare punct de vedere surprinde un aspect al realității, însă nu este aspectul absolut.

De multe ori reprezintă doar o evaluare a situației, ceea ce ne situează automat de o parte sau de alta a baricadei la care ne raportam.

Fiind doar o evaluare, ea nu este întreaga realitate ci o realitate bruiata.

Fiecare om își are adevarul sau, iar din perspectiva mai înaltă toate adevărurile sunt posibile in același timp, chiar daca la nivelul obișnuit al minții avem senzația ca doar noi avem dreptate, iar celălalt greșește.

Acest joc al minții creeaza separatia intre oameni.

Aceasta iluzie desparte oameni, prieteni, teritorii si chiar religii.

O iluzie care poate fi observată cu un pas înapoi si cu curajul de a recunoaște deschis ca nu știi nimic cu adevărat.

Cândva aceste cuvinte mi se păreau la marginea sănătății mintale, însă astăzi au devenit realitatea mea.

Cândva le citeam la misticii indieni si nu numai, iar astăzi am ajuns sa le trăiesc si sa le înțeleg sensul dincolo de înțelegerea intelectuala, atat cat pot.

Cel mai relaxant dar si trist in același timp este ca poti sa vezi iluzia, dar nu poti sa o ridici.

Pur si simplu o lași sa existe.

Cumva relaxarea vine din faptul ca nu poti sa faci nimic, iar tristetea din faptul ca ai fi vrut sa poti.

Dar nu-i asa?

Relaxarea si tristetea fac parte din aceeași iluzie.

Urmează-ti adevarul, oricum il poti schimba daca nu iti mai folosește!

E un lucru foarte greu de făcut de către om.

In acest moment simt o compasiune puternica pentru toți cei care cred ca suferința e reala, pentru ca ea este reala si ireala in același timp.

E nevoie doar de un clipit din ochi si iluzia poate fi observată.

Iar atunci te poti poziționa pe oricare parte a adevărului.

ALEX GIURGEA – INVATATURI SPIRITUALE

Partajează asta:

Vorbele pline de vorbe nu ating inimile…

Aroma cuvintelor poartă parfumul inimii sau mirosul minții.

Scrisul este condamnarea la nemurire, iar uneori poezia devine rugăciunea inimii.

Simt, simți, simţim.

Amintirile sunt popasuri binecuvântate pentru veșnicie.

Gândurile, rugăciunile, inima, brațele, sentimentele, privirile calde ale cuiva sunt cele mai frumoase locuri din lumea aceasta.

Naturalețea și gingășia oamenilor este dată de sufletele lor.

Numai iubirea îl apropie pe om de Dumnezeu.

Măsura iubirii oferă calitatea, pofta vieții.

Icoana propune un dialog interior al inimilor.

Icoana din inima ta contemplă icoana din inima mea.

Ne sărutăm icoanele sufletelor unul altuia şi lăcrimăm de minunea, de fericirea de a fi.

Pace întru netrecătoare pomenire.

Unele lucruri nu se explică.

Tăcere…

Cerul nu minte.

Bucurie sfântă în lumina din inimi!

HRISOSTOM FILIPESCU

Partajează asta:

„Se întâmplă ceva când puteam să judecăm şi nu am făcut-o, când puteam să ne răzbunăm şi nu am făcut-o, când ego-ul moare şi învie.

Atunci răsare un adevăr, o prezenţă, o linişte.

Canalul spre revelaţie.

Conştiinţa nu s-a urcat la cer, ci a adus cerul în ea. Sau nu.

Logica lui Iisus Hristos, privirea lui Hristos, iertarea lui Hristos.

Bunătate.

Dragoste.

Liră.

Deplină armonie.

Nimic nu este mai dulce ca dragostea.

Şi pe pământ, şi în cer.

Ajutorul lui Dumnezeu vine acolo unde este dragoste, nădejde şi credinţă.

Suflet frumos, fii cuminte!

Prietenia este leacul vieţii.

Îmi jertfesc dreptatea, de dragul păcii, de dragul liniştii şi al comuniunii…
Fac pace cu tot ce se întâmplă şi accept mesajul, lecţia.

Orice greutate din viaţa noastră are dreptul să vină, dar nu are dreptul să rămână.

Risipiţi norul tristeţii şi alungaţi teama!

Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul sau mintea, ei nu pot ucide sufletul!

Bucuraţi-vă şi vă veseliţi în Domnul!

Fiţi curajoşi, fiţi tari în credinţă!

Sufletele noastre se îmbrăţişează în Iubire sfântă.

Ne întâlnim în rugăciune.

Aşa este în viaţă: unul are de toate, altul nu mai poate de trudă.

Cea mai mare furtună este cea a tulburărilor dintre suflet şi minte. Buimăceală.

Cu mintea veche judecăm, dar cu mintea nouă iertăm şi binecuvântăm pe cei ce încă nu simt „metaforele negustate” ale vieţii.

Mulţumesc!

Te iubesc!

Iartă-mă!

Alfa şi Omega.

Mai sunt multe de văzut, mai sunt multe de trăit.

Mâinile îmi sunt reci, dar inima e caldă.

O inimă deschisă ştie ce are de făcut şi deschide şi alte inimi.

Aleg să rămân în pace şi să binecuvântez experienţa, persoana.

Aici, în inima mea, nimeni nu mă mai prigonește, nici nu mă supără…

Am o bucăţică de iubire în buzunar.

O împart cu voi, cu toţi.”

HRISOSTOM FILIPESCU